ARTIȘTII PROPUN (ep. 31): RAREȘ TOTU, muzica, filmele și cărțile care mi-au marcat viața

Rares Totu

Rares Totu

În această săptămână, Rareș Totu, solist, compozitor, chitarist, producător, ne propune muzica, filmele și cărțile care i-au schimbat viața. Despre activitatea artistică a lui Rareș Totu puteți afla mai multe de pe pagina oficială de Facebook:

https://www.facebook.com/rares.totu

 

Freedom – Jimi Hendrix

In clasa intai am avut un coleg de banca cu care m-am imprietenit imediat. De revelion a venit la noi acasa si ne-am petrecut noaptea ascultand doua viniluri aduse de tatal sau din America. M-a intrebat: incepem cu fata asta grasa sau cu baiatul asta cret…. Erau albumele “Pearl” a lui Janis Joplin si “The Cry of Love” a lui Jimi Hendrix. I-am raspuns “hai cu baiatul cret”….m-a marcat atat de tare incat “fata grasa” a ajuns pe platanul pickupului de abia prin primavara:) A fost prima piesa de rock pe care am ascultat-o constient ca ascult rock, aveam 6 ani.

 

 

 

You Fool No One – Deep Purple

Peste cativa ani incepusem sa ascultam muzica cu colegii de clasa. Era o emisiune la Radio Cluj despre care vorbea toata scoala. Era pur si simplu un top muzical… asa se si numea, Top 10. Toti erau pasionati de proaspat aparutii Boney M care conduceau clasamentul. Mie mi s-a parut muuult mai interesanta muzica de pe generic si din jingleurile de prezentare a acestei emisiuni….mi-a luat ceva cercetare, cam jumatate de an ca sa descopar ca era vorba despre Deep Purple – You Fool No One. Interesant ca in saptamana in care am descoperit ce piesa e am gasit intamplator albumul Burn pe care e aceasta piesa in piata de vechituri din Cluj. Este si acum unul din albumele mele preferate.

 

 

Generatia Noastra – Semnal M

Aveam cam 12 ani cand am auzit aceasta piesa la Radio. Nu era versiunea aparuta pe vreun album ci o versiune imprimata in studiourile Radio Cluj. Zile in sir am fost obsedat de tema geniala de chitara a piesei. Cantecul asta impreuna cu cel de mai jos m-au facut sa aleg chitara ca drum in viata.

 

 

Further On Up The Road – Eric Clapton

Imi doresc foarte tare sa stiu cine din nomenclatura comunista a permis trecerea de cenzura in 1978 a filmului ” Ultimul Vals” ( The Last Waltz) a lui Martin Scorsese. Daca mai traieste am sa-i trimit o scrisoare de multumire. Orice meloman trebuie sa vada acest film ! Din motive evidente, interpretarea lui Clapton aflat intr- unul din numeroasele varfuri ale carierei sale m-a impresionat atat de tare incat mi-am dat seama ca vreau sa imi petrec viata pe scena cu chitara de gat.

 

 

Papa Was a Rolling Stone – Temptations/ Soul Power – James Brown

Stiu, am trisat punand doua piese sub aceeasi umbrela dar aceste doua cantece m-au facut sa descopar o lume paralela, cea a funkului si soulului o lume care m-a insotit in toata calatoria mea muzicala.

 

 

The Last Waltz Martin Scorsese aNu sunt un cinefil… poate din cauza ca toata viata am cautat echilibrul dintre forma si fond. Las pe seama celor mai priceputi sa recomande opere perimetrate de Tarkovsky, Zeffirelli sau Steven Segall. Recomandarea mea duce inapoi la muzica si se numeste “The Last Waltz” (Ultimul Vals) si nu este altceva decat documentarea pe pelicula a concertului de adio al grupului The Band cu cateva mini interviuri ale membrilor trupei. Cu toate acestea ESTE un film… regizat de Martin Scorsese si filmat de cei mai mari cameramani ai momentului sub bagheta lui Michael Chapman. Invitati sunt artistii care au colaborat cu The Band in decursul celor 16 ani de activitate: Ronnie Hawkins, Bob Dylan, Eric Clapton, Muddy Waters, Dr.John etc. Filmul a rulat in cinematografe in comunism si l-am vazut de peste 20 de ori. Interesant e ca acolo mi-am intalnit un viitor coleg de trupa, Janos ” Güzü” Gondosch care viziona si el filmul de 2-3 ori pe zi… l-am abordat si mi-a spus ca e basist. Am inceput o colaborare care a durat 30 de ani pana la disparitia lui prematura.

 

 

Boris Vian aCu cartile este muuuuuult mai greu. Am fost un copil care a crescut intr-o camera mare captusita cu carti. La 5 ani citeam romane istorice. Recomandarea mea este o nuvela, L’Écume des jours ( Spuma zilelor) scrisa de Boris Vian. A fost intrarea mea in lumea literaturii suprarealiste, continuata mai apoi cu Jack Kerouac sau Allen Ginsberg si Michael McClure…. care a aparut si in Ultimul Vals!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


seven + 1 =

     

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>