Cronică de festival: Summer Well 2018

Foto: Mihai Voicu

Foto: Mihai Voicu

Articol de Andreea Voicu

Summer Well-ul de anul acesta s-a desfășurat în condiții normale, organizatorii s-au asigurat de asta și au mutat punctul de întâlnire obișnuit de langă Piata Victoriei la Piata Chibrit din București.

Încă de la început aș vrea să precizez că parerea mea este cea a unei neinițiate într-ale Summer Well-ului, dat fiind faptul că este prima dată când am participat la acest festival colorat, dar care mi-a răsplătit așteptările.

Atmosfera de la Domeniul Stirbey din timpul festivalului este cu adevărat aparte, plină de culoare și sclipici, dar nu te duce cu gândul la un mare kitsch, ci dimpotrivă, învăluită într-un aer romantic și boem.

Prima impresie este într-adevăr că se ridică la rangul numelui și chiar este un festival ca o vacanță. Chiar dacă esti o persoană mai greu de impresionat, tot cred că acest festival reușeste să te introducă în atmosfera de sat de vacanță, datorită multitudinii de activități ce iți sunt puse la dispozitie de organizatori; de la pereti de cățărat la camere cu oglinzi care te întruchipează în diferite forme, chiar și un telescop, pentru pasionații de astronomie, asta pentru că festivalul a coincis cu punctul de maximă activitate a Perseidelor de anul acesta.

Summer Well adună laolaltă tot felul de oameni care fie ajung aici pentru varietarea de muzică bună, fie pentru aerul relaxat de festival. Nu o să vezi aici nimic care sa te ducă cu gândul la un spectacol banal.

Deși prima zi de deschidere a festivalului a fost vineri, marea majoritate încep să ajungă în număr împresionant sâmbătă, imediat după prânz, când scena principală este animată de Tom Grennan, un britanic aflat în plină ascensiune muzicală, la fel ca Isaac Gracie, amandoi cu voce foarte bună pentru muzica indie rock și rock alternativ.

Pe scenă urmează să ia cuvântul Oscar and the Wolf care reușește să scoată audiența din amorțeală cu sound-ul muzicii lui electro-pop dar totuși și cu influente reggae, în special simțite la piesa Breathing.

Americanii de la Cigarettes Afer Sex au urmat pe scenă și au oferit spectatorilor cel mai tandru preludiu pentru ce urma în prima seară. Greg Gonzalez cu vocea lui senzuală a reușit să ne seducă pe melodia Nothing’s Gonna Hurt You Baby, în ciuda faptului că interacțiunea cu publicul a fost oarecum minimală.

Cel mai așteptat spectacol al serii și îndraznesc să spun, chiar al festivalului, Kodaline a scos publicul din starea de reverie lăsată de Cigarettes Afer Sex și l-au dus pe culmile extazului muzical. Steve Garrigan & Co. au fost minunați pe scenă și chiar s-a simțit conexiunea aproape instantă cu audiența. Au deschis numărul cu piesa Love Like This, urmată printre altele de High Hopes, The One, Follow Your Fire și au concluzionat cu All I Want. Și tot ce îmi mai doream era să nu se mai termine…

Prima seară de festival s-a încheiat cu francezii Justice care au avut un număr electrizant și plin de culoare, lasându-ne energizați pentru ziua următoare.

Ce au în comun Tom Grennan și Isaac Gracie pe langă faptul că cei doi au deschis fiecare, ambele zile de festival? Sunt doi artiști care promit foarte mult și din partea cărora cu siguranță vom mai auzi multe piese extraordinare. Isaac Gracie a deschis cea de-a doua zi de festival și după parerea mea merita să fie cel puțin main event-ul serii. Deși mulți critici îl compară cu Jeff Buckley, mie mi se pare că vocea și stilul său muzical aduce cel al lui James Bay. A interpretat piese precum Terrified, Reverie, și Silhouettes of You, și a reușit să încănte toate suflarea ce abia incepuse să se adune pe piesa The Death of You and I. Impresia pe care a lasat-o a fost că i-a plăcut și lui atmosfera și mă aștept să îl revedem cât de curând poate și în cadrul unui alt festival.

Stilul punk al britanicilor de la HMLTD a cupins atmosfera festivalului la scurt timp după Isaac Gracie, și s-au dovedit a fi mai degrabă pe gustul tinerilor, deoarece stilul pe care il abordează atât din punct de vedere muzical cât și vestimentar este departe de a fi unul conformist.

Duetul Soffi Tukker a însuflețit scena de la Summer Well deschizând show-ul cu o piesă energică ce pe mine m-a dus cu gandul la Neversea sau Untold, unde stilul lor house, jungle-pop s-ar fi pretat mai bine.

Mult așteptații de la The Kooks au dat pe spate publicul cu o interpretare mai degrabă teatrală a pieselor celebre precum All the Time sau Bad Habit și nu au dezamagit absolut deloc. Din punctul meu de vedere a fost numărul care s-a potrivit cel mai bine din tot festivalul de anul acesta.

Ultima seara de festival a fost încheiată de Bastille, veniți pentru a doua oară la Summer Well cu o pauză de trei ani între cele două reprezentații, și o să recunosc că mă așteptam la ceva mai mult. Per ansamblu, concertul lor a fost ok, însă preferam ceva mai spectaculos de la o trupă totuși foarte cunoscută.

Trăgând linie după cele două seri de festival, am plecat și am rămas cu o amintire plăcută, am fost foarte plăcut surpinsă de spectacole precum cel al Cigarettes After Sex și Isaac Gracie, despre care auzisem doar puține lucruri până să îi văd la Summer Well și care live sună demențial de bine.

Organizarea spectacolului a fost foarte bine pusă la punct și a fost printre singurele evenimente unde nu am vazut să se formeze cozi interminabile la stand-urile de băuturi, mâncare sau chiar la mijloacele de transport. Nu știu dacă acest festival a reușit să mulțumească pe toată lumea, însă tot ce pot să vă spun este că se străduiește din greu să o facă, atât prin acoperirea a aproape tuturor genurilor și gusturilor muzicale cât și prin organizarea desăvărșită. Pe mine m-a cucerit și cu siguranță voi reveni și la ediția de anul viitor. Felicitări organizatorilor și tuturor artiștilor atât din Main Stage cât și din Second Stage pentru amintirea unui festival de neuitat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


eight − 6 =

     

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>