EXCLUSIV |Al Di Meola: „Generația mea avea gusturi muzicale bune și avea șansa de a asculta o varietate mare de muzicieni extraordinari” (16.03.2017)

al di meola 1 aInterviu de Iulia Radu

Ne bucurăm să vă oferim în exclusivitate un interviu cu Al Di Meola.  L-am realizat prin e-mail, cu sprijinul organizatorilor, German Quality Entertainment, cărora le mulțumim pe această cale. Este al doilea interviu pe care ni-l acordă artistul american (primul a fost face-to-face în 2011). Am vorbit despre impresionanta carieră a lui Al Di Meola, despre legătura strânsă pe care o are cu publicul român, despre colaborările inedite cu Frank Zappa și Paul Simon, despre cât de mult a însemnat pentru el regretatul Larry Coryell.

Aveți mai jos traducerea interviului exclusiv cu Al Di Meola.

 

Cum a fost copilăria în Bergenfield, New Jersey?

Al Di Meola: Am copilărit în orașul ideal pentru un iubitor de muzică. Peste tot erau magazine de muzică, iar economia orașului era una „sănătoasă”. Un drum de 20 de minute cu mașina mă despărțea de New York. Săptămânal mergeam la New York pentru a descoperi muzică, albume… eram ca un „burete” care absorbea tot ce este nou. În Bergenfield, zilnic, îmi petreceam timpul liber în magazinele de muzică.

Am citit că încă din copilărie vă plăcea muzica jazz, country, rock, dar cum ați descoperit muzica latino?

Al Di Meola: De mic am fost atras de percuție și de ritm. Când eram mic îmi plăcea să umblu pe străzile din New York City și să ascult ritmul muzicienilor afro-americani. Mi-am dat seama atunci că în mine există abilitatea naturală de a cânta pe acel ritm. A fost o descoperire personală, atunci mi-am dat seama că ori ai simțul ritmului, ori nu. Nu poți învăța să simți ritmul.

În 1972, ați decis să studiați muzica la Berkeley College. Ce anume v-a determinat să luați această decizie? V-a plăcut întotdeauna școala?

Al Di Meola: Da, mi-a plăcut școala și mi-am dorit să aprofundez studiul muzicii!

În mod evident, cei care au studiat teorie muzicală și pot citi notele, văd muzica diferit față de muzicienii autodidacți. Însă, există posibilitatea să devii rigid și să te blochezi într-o zonă în care nu pot „ajunge” prea mulți. În plus, școala poate bloca creativitatea unui elev. Cum ați reușit dvs să evitați toate aceste lucruri și să deveniți nu doar un mare muzician, ci și un star rock? 

al di meola 2 aAl Di Meola: Păi, probabil că sunt o combinație muzician-școlit și muzician-de-stradă. Am ambele părți și pentru asta sunt foarte fericit! Oricum, școala este importantă pentru că trebuie să înțelegi cum să cânți și cum să citești partituri. Niciun muzician-de-stradă nu va putea să citească o partitură sofisticată de 10 pagini. Dar imaginează-ți câte lucruri poți face dacă poți citi o partitură a unei lucrări muzicale sofisticate și apoi poți adăuga originalitate!

„Friday Night in San Francisco” a devenit unul dintre cele mai importante albume de chitară acustică. V-a surprins succesul acestui album? 

Al Di Meola: A depășit cu mult așteptările oricui. 7 – 10 milioane de exemplare vândute este enorm, mai ales pentru acest gen de muzică instrumentală.

Cine a avut ideea să cântați toți trei împreună? Cum i-ați întâlnit pe Paco de Lucia și pe John McLaughlin?

Al Di Meola: Eu i-am sugerat această idee lui Paco, cu vreo trei ani înainte ca proiectul să devină realitate. S-a întâmplat când am înregistrat cu Paco piesa mea „Mediterranean Sundance” pentru albumul „ELEGANT GYPSY”. S-a întâmplat într-un studio din New York City. Atunci am vorbit pentru prima oară despre acest proiect.

În ce mod v-a influențat Larry Coryell? Când l-ați auzit prima dată cântând? 

Al Di Meola: Cred că aveam 15 ani când Larry a devenit eroul meu! Faptul că a îmbinat jazzul cu rockul era un lucru nou pentru multe urechi. Mergeam des să-l văd în concert pentru că știam că am multe de învățat de la el. Prietenia cu el m-a ajutat să-mi găsesc drumul în muzică. Regret nespus de mult dispariția lui. Cine a avut privilegiul să-l cunoască, l-a iubit!

„Elegant Gipsy” a fost lansat în urmă cu 40 de ani. Este greu să dai titlu unui album, unei piese instrumentale?

Al Di Meola: Cred că m-am descurcat binișor cu titlurile pentru albume și piese. Este unul dintre punctele mele forte. :)

1977 a fost un an bun pentru muzică. Au fost lansate albume precum: Rumours (Fleetwood Mac), Street Survivors (LynyrdSkynyrd), Heroes (David Bowie), Slowhand (Eric Clapton), Animals (Pink Floyd), Let There Be Rock (AC/DC), The Album (ABBA), pentru a da doar câteva exemple. Faptul că scena muzicală era atât de diversă, îl ajuta pe artist să-și găsească mai ușor nișa? 

Al Di Meola: La vremea respectivă era mult mai puternică și mult mai receptivă. Radioul era foarte puternic și orice difuzare conta. Acolo se dădea lupta. În plus, generația mea avea gusturi muzicale bune și avea șansa de a asculta o varietate mare de muzicieni extraordinari!

Mai sunteți atent la ceea ce fac ceilalți muzicieni, mai ascultați albume noi? 

Al Di Meola: Nu atât de mult pe cât mi-aș dori pentru că nu am timp.

 

Al Di Meola si Frank Zappa

Al Di Meola si Frank Zappa

Considerați că astăzi, industria muzicală încurajează creativitatea, la fel de mult ca în anii 60 – 70? 

Al Di Meola: Creativitatea nu va putea fi îngrădită, limitată niciodată. Dar, în mod sigur, astăzi este mult mai greu să răzbați dacă ești creativ.

Care este povestea colaborării cu Paul Simon? 

Al Di Meola: Am fost onorat când am primit invitația de a participa la ceea ce inițial ar fi trebuit să fie un album care marca reuniunea duo-ului Simon and Garfunkul. Experiența a fost fabuloasă, mai ales că mi-au plăcut încă din copilărie sound-ul și compozițiile lor!

Cum l-ați întâlnit pe Frank Zappa și care este povestea piesei „Clowns On Velvet”?

Al Di Meola: Frank (pe care-l admir de când mă știu) m-a sunat și m-a întrebat dacă pot veni a doua zi la soundcheck-ul lor și apoi să urc pe scenă, în concert, alături de el. A spus că a scris piesa aceasta pentru mine. Eu și Zappa :) Încă mi-e greu să cred!

În 2015, ați lansat albumul „Elysium”. L-am difuzat la radio, iar feedback-ul a fost foarte bun, printre cele mai cerute piese numărându-se: „Esmeralda”, „Tangier” și „Sierra”. Am văzut că ultima dată când ați lucrat cu un producător (Robert Woods) a fost în anul 2000. Cât de importantă este relația cu un producător?

Al Di Meola: Robert Woods nu a produs niciun album. El este doar directorul casei de discuri. Eu mi-am produs toate albumele. Oricum este bine atunci când lucrezi cu un co-producător care poate privi detașat și obiectiv întregul proces de creație.

Există și piese care au fost compuse, dar nu au mai fost incluse pe albumul „Elysium”?

Al Di Meola: Bună întrebare. Da, există și vor apărea pe viitorul album. Este complicat.

Vă uitați la Premiile Grammy? 

Al Di Meola: Gala Premiilor Grammy a devenit mai mult un eveniment monden, un eveniment de modă decât un mod de a-i pune în valoare pe cei mai buni muzicieni. Majoritatea oamenilor pe care îi cunosc se uită la Grammy-uri doar dacă vor să se enerveze. :)

În concertul din Romania veți aborda și piesele compuse de Lennon & McCartney. Ce anume v-a determinat să vă îndreptați către repertoriul The Beatles? 

Al Di Meola: Sunt un mare fan The Beatles! Cea mai bună trupă pop care, din păcate, nu va putea fi egalată de nimeni! Competiția „sănătoasă” dintre Lennon și McCartney au dat lumii unele dintre cele mai frumoase melodii din toate timpurile!

Ați văzut în generația tânără un nou Al Di Meola? 

Al Di Meola: Există! Ai încredere în mine când îți spun că există!

al di meola 3 a

Vă este mai ușor să stabiliți o legătură cu publicul român datorită „background”-ului italian pe care-l aveți? 

Al Di Meola: Să știi că da! Mă simt foarte apropiat de poporul român.

Aveți un oraș preferat în România? 

Al Di Meola: Am cântat în mai multe orașe și mi-au plăcut toate. Îmi amintesc de Cluj, unde am cântat într-o sală de teatru sau o biserică și apoi, în aceeași noapte, am cântat și într-un club. Fetele sunt frumoase, etc! Da, îmi place România!

În 2011, am avut onoarea să vă întâlnesc și mi-ați acordat un interviu, apoi am stat la soundcheck. Pentru mine a fost o experiență extraordinară. modul în care comunicați cu  Fausto Beccalossi, Peo Afonsi și Peter Kaszas a fost fascinant. Cât de mult repetați înaintea și în timpul unui turneu și cât loc lăsați improvizației? 

Al Di Meola: Facem foarte multe repetiții, dar lăsăm loc și pentru improvizație. Oricum, compozițiile țin publicul atent, așa că improvizația este reusă la minimum tocmai pentru că nu vrem ca publicul să se plictisească.

Cine va fi pe scenă alături de dvs la concertul din România?

Al Di Meola: Eu și Fausto și Peo… sau doar eu și Peo, sau doar eu și Fausto, poate și bateristul Peter. Nu știu sigur. :)

al di meola 20 mai 2017

Știu că aveți și sesiuni de meet & greet cu fanii. Ce vă impresionează cel mai mult în timpul acestor întâlniri?

Al Di Meola: Cel mai mult mă impresionează când îi aud pe oameni spunându-mi cât de mult a însemnat muzica mea pentru ei.

Folosiți Facebook sau Twitter?

Al Di Meola: Am cont pe Facebook.

Putem spera să vă vedem, în viitor, și cu chitara electrică la București?

Al Di Meola: Sigur! Depinde cât de mult își doresc promoterii să se întâmple un astfel de concert în București. Sure! Depends on strong promoters to make this happen!

Vă mulțumesc mult pentru timpul acordat! Așteptăm cu nerăbdare să vă vedem la București!

Al Di Meola: Plăcerea a fost de partea mea!

 

După cum știți, Al Di Meola revine în România, pe 20 mai, la Sala Palatului din București (ora 20.00). German Quality Entertainment este organizatorul evenimentului.
Atenție! O categorie de bilete (cea de 59 de lei) a fost epuizată! În prezent, mai există bilete la următoarele categorii de preț:

  • VIP – 629 LEI * doar pe eventim.ro!
  • Categoria 1 – 299 lei
  • Categoria 2 – 199 lei
  • Categoria 3 – 159 lei
  • Categoria 4 – 99 lei

Categoria VIP include: meet & greet, prezență la soundcheck, întâlnire și poză cu Al Di Meola și un CD cu autograf.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


four + 3 =

     

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>