Articol de Iulia Radu
A fost din nou sărbătoare la Berăria H. De data aceasta, trupa Taxi ne-a invitat la petrecerea de majorat. Lume multă și bună (localul a fost aproape plin), oameni veniți special pentru reîntâlnirea cu Dan Teodorescu & Co. Atmosfera a fost extrem de plăcută, iar legătura strânsă dintre artiști și spectatori nu i-a lăsat pe cei din urmă să părăsească sala înainte de final (deși era trecut de miezul nopții și a doua zi, lumea se duce la muncă). Marți, 14 noiembrie, a fost ziua în care am aflat că încă mai există speranță. Știu, sună patetic, dar am să explic mai jos.
Am mai fost la concerte ale trupei Taxi, deci în mare cam știam la ce să mă aștept. Urcă băieții pe scenă, cântă Dan Teodorescu cu umor despre dragoste, probleme politice și sociale, mai spune o glumă-două între piese, lumea râde, aplaudă, cere bis și-l primește, și apoi plecăm fericiți și zâmbitori acasă. Sigur, pe scurt, așa a fost, DAR… ar fi mare păcat să ne oprim la varianta scurtă sau, chiar mai rău, nici măcar să nu încercăm să privim lucrurile cu mai multă atenție. Trebuie să recunosc, că până marți seară, nu mi s-a întâmplat să plec spre casă, după un concert al unei trupe românești, gândindu-mă la… viață cu bune și cu rele. Mi s-a mai întâmplat o singură dată, dar după un concert al unui artist internațional. Marele merit al trupei Taxi este că a reușit să mă facă să mă gândesc la problemele serioase cu care se confruntă societatea românească, fără să mă bruscheze. A făcut-o inteligent, a făcut-o cu umor, a știut să pună punctul pe „i”, să tragă semnale de alarmă serioase și… să ne și distreze în același timp. Marți seară, am văzut în atitudinea trupei Taxi tot tumultul pe care-l trăiește un adolescent de 18 ani: momentele de răzvrătire în care are impresia că poate muta munții din loc, momentele de îndoială, fragilitatea, naivitatea, izvorul nesecat de energie, libertatea (uneori) prost înțeleasă (cum ar fi de exemplu, abuzul de cuvinte obscene), momente în care visează cu ochii deschiși, pasiunea, iubirea, faptul că unui puști de 18 ani, sexul îi ocupă o bună parte din gânduri… Toate au fost ingredientele unui show de excepție!
Ora 21.55. Se pregătește venirea pe scenă a artiștilor. O voce din off de avertizează că spectacolul va conține limbaj licențios. Anunțul este reluat peste două minute. Între timp, Dan „Taxi” merge agale printre mese. Pare serios, calm, stăpân pe situație, așa cum îi stă bine unui om de 18 ani. Se oprește la pupitrul de sunet și are o scurtă conversație cu managerul trupei, Gabriela David, apoi dispare printre mese, la fel de repede și de misterios cum apăruse.
Ora 22.00. Ritmul de tobe anunță debutul petrecerii. Trupa Barbarossa (compusă în majoritate din fete, care au fost admirate de toți bărbații din sală), dotată cu tobe de diverse mărimi luminate multicolor, dar și cu alte elemente de percuție pregătește apariția trupei Taxi. Publicul devine atent și aplaudă puternic. Ritmul se întețește, publicul își lungește gâtul ca să vadă tobele pornite cu alai pe „aleile” din Berărie. Momentul de deschidere a fost scurt, dar intens.
Trupa Taxi și-a început recitalul cu piesa „Nu știu pe ce lume ești”, o alegere potrivită pentru vârsta întrebărilor și a căutărilor. Este o piesă nouă care a fost cântată pentru prima dată într-un concert în București (și a treia oară în concertele din țară). De altfel, Taxi ne-a oferit mai multe noutăți la ceas aniversar: „Prin eliminare”, „Ea plânge”, „Bă, Darwin”, „Un, doi, trei”, Așa cum ar fi meritat”, „Suntem urmașii lui Dracula” (care a fost difuzată în premieră la „Psihologul muzical”).
În timpul recitalului, Dan Teodorescu a atins subiecte importante: protestele din februarie (a mărturisit că e dezamăgit de faptul că Soros nu i-a dat încă banii), ipocrizia românilor care au impresia că „fuck” e mai ok/cool decât „fut” (ba chiar, artistul a făcut un apel să nu „pierdem” și acest cuvânt, să facem tot posibilul să nu ne pierdem identitatea), știrile și programele TV care îi protejează pe telespectatori de cuvinte licențioase dar le servesc crime și imagini șocante la kilogram în prime time, s-a referit și la situația politică și economică în care ne aflăm, a atins și subiectul orașului poluat și supra-aglomerat în care supraviețuim, a taxat și faptul că ne preocupă prea mult imaginea (cure de slăbit, mers la sală pentru că e cool) și uităm să trăim. Da, a folosit limbaj licențios, dar a reușit performanța să nu fie vulgar (de altfel, a folosit cât de puțin a putut nume proprii precum Firea, Dragnea, Tudose, tocmai pentru a nu deveni obscen). Un moment emoționant a fost și evocarea lui George Pătrănoiu căruia i-au dedicat piesa „Prea sus”. Dan i-a amintit și pe cei care au fost în trupă la început și le-a mulțumit, lucru tot mai rar întâlnit la aniversările trupelor românești.
A fost o seară pe care e greu să o uit. Dan Teodorescu ne-a demonstrat că umorul, satira, autoironia pot fi mult mai tăioase decât un discurs încrâncenat. Nu-s mulți artiști care reușesc printr-un concert să-l facă pe spectator să-și pună întrebări, nu-s mulți artiști atât de bine ancorați în realitate, nu-s mulți care pot folosi atât de eficient umorul pentru a trage semnale de alarmă. Felicitări trupei Taxi!
Setlist „Taxi – 18 ani” la Berăria H (îi mulțumesc Gabrielei David pentru lista pieselor din concert):
- Nu știu pe ce lume ești
- Ai închis marea în ochi
- Mi-e doar și doare
- Prin eliminare
- Stelele care cad
- Dragostea ca o pereche de pantofi
- Ea plânge
- Așa cum ar fi meritat
- Bă, Darwin!
- Un, doi, trei!
- NonStop
- Un sfârșit e un început (de chelie)
- O să-mi las burtă pentru tine
- În fiecare zi
- No Smoking
- Subtitrarea la români
- Inadaptat
- Cele două cuvinte
- Prea sus
- Te văd în toate femeile
- Ești iubibilă
- Unde cauți tu iubirea
Bis 1:
23.Urania zice ca nu
24.Suntem urmașii lui Dracula
25.Karma, zenu’ și feng-shuiu’
Bis 2:
26.Domnu’ Soros
27.Gelozie
28.Vreau să rămân în șosete
- Șoșoacă și Becali îmi dereglează televizorul! – Video - mai 31, 2025
- ANCA GRATEROL, VEDETĂ ÎN GERMANIA! NOTE DUMINICALE 25.05. - mai 25, 2025
- SĂPTAMÂNA MEA PE FB. 5-11.05 - mai 13, 2025
