Cauzele falimentului gimnasticii feminine, după 40 de ani de succese legendare

Articol de Adrian Epure publicat în Adevărul
Din 1976, de când Nadia Comăneci a fost starul absolut al ediţiei de la Montréal, gimnastica feminină românească n-a coborât niciodată de pe podiumul olimpic până la Rio de Janeiro, când singura ei reprezentantă, Cătălina Ponor, s-a clasat doar a şaptea în finala de la bârnă, singura în care s-a calificat.
24 de medalii de aur, 16 de argint şi 22 de bronz. Aceasta este zestrea olimpică a gimnasticii feminine româneşti. Acest palmares, depăşit în prezent doar de fosta Uniune Sovietică, are toate şansele să devină doar o amintire numai bună de povestit nepoţilor.
Şi asta pentru că la Rio de Janeiro, pentru prima oară după 40 de ani, România n-a obţinut nicio medalie la această disciplină. Echipa naţională a ratat în primăvară, pentru prima oară, accesul la Jocurile Olimpice, iar singura reprezentantă a ţării noastre, veterana Cătălina Ponor (29 de ani), a ocupat doar locul al şaptelea, penultimul, în finala de la bârnă, singura în care s-a calificat.
(…)
• Absenţa antrenorilor calificaţi. Legendarii Octavian Bellu şi Mariana Bitang au stat mai mult departe de sală în ciclul olimpic 2012-2016, iar ceilalţi antrenori nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor. De vină este şi lipsa unei salarizări competitive. Dacă Bellu şi Bitang încasau totuşi câte 7.200 de lei pe lună, ceilalţi membri ai staff-ului tehnic au câştigat maximum 1.600 de lei. În aceste condiţii, nu e de mirare că majoritatea specialiştilor au ales să-şi practice meseria peste hotare. „Cei mai buni antrenori de la cluburi au plecat în străinătate. Dacă aveţi fetiţe şi v-aţi duce în sala de la Dinamo, sigur n-aţi vrea să le daţi la gimnastică acolo. Despre asta vorbim. Trebuie investiţii la baza sistemului, altfel nu se poate”, a explicat Andreea Răducan.
• Lipsa de motivaţie şi desele accidentări ale gimnastelor. Sistemul „spartan” de pregătire, implementat de Béla Károlyi, nu mai dă rezultate. Foarte multe gimnaste au decis să se retragă prematur, iar altele, cum ar fi Andreea Munteanu, campioană europeană la bârnă în 2015, au fost trimise să se pregătească împreună cu junioarele. Gimnaste care nu au putut rezista sistemului au existat şi în trecut, însă mult mai puţine decât astăzi. Iar eşecul de proporţii a demonstrat că este necesară o schimbare profundă. În plus, aproape toate gimnastele, inclusiv veteranele Cătălina Ponor, Diana Bulimar şi Larisa Iordache, s-au confruntat cu numeroase probleme de sănătătate. Lipsa unei pregătiri fizice adecvate cerinţelor actuale ale gimnasticii s-a făcut simţită.
• Baza de selecţie redusă. Un alt subiect sensibil. Programul naţional „Ţară, ţară, vrem campioane”, coordonat de Octavian Bellu şi Mariana Bitang, în urma căruia s-au selecţionat 200 de fetiţe talentate din toată ţara, a debutat abia în 2014, ceea ce înseamnă că abia în 2020 sau 2024 s-ar putea culege primele roade.
• Plecarea de la Deva. Mai multe foste campioane, precum Andreea Răducan, au semnalat faptul că s-a greşit în momentul în care lotul feminin de senioare a fost mutat din oraşul care i-a fost casă între 1978 şi 2010. „La noi, cred că ar fi o nenorocire dacă s-ar renunţa la sistemul de pregătire centralizat. Nu avem condiţii la cluburi, ca să putem prelua modelul american. Consider şi eu că Deva este locul cel mai potrivit pentru lotul de gimnastică. Vă spun foarte sincer, acolo antrenamentele şi şcoala s-au putut completa cel mai bine. La Izvorani sunt condiţii excepţionale de pregătire, în ultima vreme s-a considerat că e mai bine ca echipa să se antreneze la Bucureşti, dar cred eu că sistemul a funcţionat cel mai bine la Deva”, a explicat Andreea Răducan.
• Lipsa de viziune a Federaţiei. Paradoxal, prăbuşirea gimnasticii feminine a avut loc exact în momentul în care forul de specialitate a beneficiat de cele mai mari finanţări de după 1990. Concret, peste 5 milioane de lei pe an, în ultimii trei ani, plus o finanţare de 2,5 de milioane de euro, de la Petrom, bani destinaţi lotului olimpic feminin şi programului „Ţară, ţară, vrem campioane”. Preşedintele Adrian Stoica a refuzat însă cu obstinaţie să reformeze sistemul, inclusiv prin angajarea unui specialist străin pentru pregătirea sportivelor la paralele, „călcâiul lui Ahile” al româncelor din ultimul deceniu.
 
Puteți citi articolul în întregime aici:
http://adevarul.ro/news/sport/analizA-baza-selectie-redusa-antrenori-platiti-mizerabil-cauzele-falimentului-gimnasticii-feminine-40-ani-succese-legendare-1_57b2fb415ab6550cb8ced660/index.html