Cum se distruge o televiziune din interior şi din exterior: cazul TVR

iunie 15, 2016

Articol preluat din Adevărul
Analistul media Iulian Comănescu şi Irina Radu, preşedintele director-general al TVR, definesc situaţia actuală a Televiziunii Publice, arată unde s-a greşit şi cum se pot repara unele greşeli.
TVR trece, de o bună perioadă de vreme, printr-un proces de reformare şi de revenire în prim-planul pieţei TV din România. Odată cu venirea Irinei Radu în funcţia de preşedinte-director general al postului public se marchează o nouă etapă de reformare a postului. „Adevărul“ analizează, cu ajutorul analistului media Iulian Comănescu, modul în care TVR este văzut.
Iulian Comănescu a studiat planul de reformare pentru TVR propus de Irina Radu şi a detaliat, punct cu punct, beneficiile şi dezavantajele aduse. În primul rând, Comănescu analizează propunerea privind înfiinţarea a trei posturi TVR, subliind costurile implicate, dar şi efectul de canibalizare pe care l-ar genera. „Trei posturi sunt mult prea mult pentru TVR, care nu e în stare să facă nici măcar un TVR 1 ca lumea. Repoziţionarea TVR 2 în chip de canal de ştiri e o mutare sinucigaşă, aşa cum arată precedentul TVR Info. După ştirea mea, Andi Lăzescu şi managementul de atunci au încercat să izoleze presiunile politice pe acel canal, dar ceea ce s-a întâmplat a fost că postul a fost interpretat drept oficină prezidenţială, cu prejudicii de imagine pentru întregul TVR. Iar costurile au fost cel puţin de ordinul milioanelor de euro. În plus, o televiziune de ştiri la TVR canibalizează chiar primul post al TVR, care ar trebui să servească interesul public exact prin emisiuni informative corecte şi pertinente. De ce s-ar concura televiziunea publică singură?“, arată analistul media, care detalizază şi însemnătatea unui al treilea canal în sânul instituţiei.
„Al treilea canal înseamnă costuri în plus chiar şi în schema actuală, în care TVR 3 are în sine cheltuieli minime. El ajunge însă să împovăreze bugetul serviciului public fiindcă justifică/securizează existenţa studiourilor teritoriale, ale căror producţii, nu foarte băgate în seamă local, ajung difuzate în întreaga ţară. Problema e că nu ştiu să se uite cineva la ele. În situaţia în care TVR 3 ar fi repoziţionat ca post cultural, costurile directe ar creşte foarte tare, or TVR a arătat de ce e în stare cu TVR Cultural. Un canal după care au plâns mulţi, dar la care nu se uita aproape nimeni“, spune el.
În acest context, Iulian Comănescu propune o soluţie. „Probabil modelul cel mai de bun simţ ar fi acela compus din două posturi, unul generalist-informativ, cu target naţional, şi un al doilea premium, care să caute ceva apropiat de targetul comercial (18 – 49 urban). E cam ce-ar putea încăpea mai mult în bugetul actual al TVR. Ar mai fi şi varianta unui singur post în care se investesc toate resursele, dar desigur că ne-am trezi cu mişcări de stradă de la angajaţii televiziunii publice, fiindcă asta înseamnă şi mai puţini oameni în schemă“, arată analistul.

Pe de altă parte, Comănescu a identificat şi două aspecte pozitive ale planului de reformare propus de Irina Radu. „Una este un audit sau o altă formă de expertiză internaţională. Pe lângă beneficiile intrinseci de know-how, girul unor specialişti străini ar fi un atu mare pentru TVR, care nu a reuşit să se reformeze până acum nu numai din cauza incapacităţii interne, ci şi a presiunii perpetue a politicului, care dărâmă la fiecare schimbare de mandat ceea ce a încercat, de bine, de rău, să construiască anteriorul Consiliu de Administraţie. Reinventarea TVR Cultural şi TVR Info, două idei dovedit falimentare, sub alte nume e o indicaţie în acest sens“, expune Comănescu.
Cea de-a doua idee bună sesizată de analistul media este „creşterea rolului producătorilor independenţi“, cei care, foarte adesea, au adus beneficii TVR în perioadele în care au fost pe post. „Ne amintim de emisiuni ca «Bazar» sau «Planeta Moldova», lansate în mandatul Tudor Giurgiu. Mai nou, pe post au existat un Moise Guran sau un Dragoş Pătraru, dacă nu ca producţii cu totul independente, măcar în regim de coproducţie“, punctează aceasta.
Care ar fi câştigul generat de aceştia? „Pe lângă calitatea intrinsecă, astfel de emisiuni specializate ar rezolva mult din organigrama instituţiei, care nu va mai fi obligată să se ocupe de absolut toate genurile TV, cam la fel de prost, ca până acum. În al doilea rând, rezultatele bune ale independenţilor ar deveni stimulative pentru angajaţii TVR, despre care se tot spune că au o serie întreagă de competenţe ascunse, nepuse în valoare“, zice Iulian Comănescu.

Puteţi citi articolul în întregime aici:
http://adevarul.ro/entertainment/tv/cum-distruge-televiziune-interior-exterior-cazul-tvr-arata-mai-vaca-gata-muls-decat-parghie-influenta-politica-1_57602d975ab6550cb8f19636/index.html