EU RENUNȚ LA NAȚIONALĂ!

iunie 20, 2016

Așa am decis după o noapte albă. Nu mai scriu aici despre meciurile echipei naționale. Are prea multe bube, are prea multe dependențe, Federația are prea multe non-proiecte. Ce se întâmplă cu juniorii și copiii? Ce speranțe sunt pentru un nou lot național de fotbal? Totul se rezumă la niște bani pentru cei implicați? Niște contracte în străinătate pentru unii jucători, unde apoi sunt rezerve?* Are Dragoș Pătrar dreptate. Mi-a plăcut la DigiSport unde a spus multe adevăruri despre fotbalul românesc.Surprinzător de informat. Cum s-a trecut la reconstrucție acum doi ani? Așa s-a lăudat FRF. Cu un antrenor parlamentar-general-pensionar ce șanse să aveam? Naționala nu e oglinda fotbalului românesc. E oglinda selecționerului și a Federației. Jucătorii au pus suflet cu lingurița nu cu polonicul. Se poate spune că e oglinda Societății românești ( parlament, sănătate, educație, justiție etc).* Tot așa s-au exprimat și Sorin Cârțu, Marius Șumudică și pe ocolite, cu prea multă pudoare și alții. * Dacă adaug aici și condamnarea foștilor șefi ai FRF și LPF, plus suma fabuloasă pe care ar trebui s-o dea în solidar cu Federația și Liga, lui Mititelu, observ că discutăm despre un fenomen distrus din interior, un fenomen social, un fenomen cu milioane cu speranțe neonorate. Cu echipe de club care dispar pentru că n-au patronii bani, sau pentru că ajung în pușcării pentru că nu dau ci iau bani din fotbal.* Naționala putea pierde trei jocuri jucând frumos, memorabil. Era bine, era mult mai bine, era dătător de șanse, de viitor. Ce am văzut, e o porcărie de neacceptat. Voi mai scrie despre Națională dacă ne calificăm la Mondiale. Probabil că știți că vom juca cu Muntenegru, Danemarca și Polonia. În rest mă rezum la minicampionatul intern, dacă va mai exista! Și la competițiile mari, reale, cu jucători care respectă PUBLICUL! Nu cu lozinci, cu vorbe, prin joc!