La Vocea României e ca-n Obor (9.09.2018)

0
183

La Vocea României e ca-n Obor (9.09.2018)Articol de Iulia Radu
„Pick me! Pick me! Pick me! Eu te pot duce pe culmile succesului! Eu sunt cea mai bună alegere pentru tine! Eu te pot ajuta! Eu știu ce e mai bine pentru tine! Eu te pot ajuta să te descoperi pe tine! Eu am experiența necesară să te ghidez!” – strigă fără încetare corul antrenorilor care încearcă să-i momească pe concurenți către propria echipă. Bun, că „Vocea României” nu îi pune în centru atenției pe concurenți, știam deja! Că e o platformă care consolidează box-office-ul antrenorilor e limpede ca lumina zilei. Ceea ce nu înțeleg este de ce a dispărut decența din această emisiune.

Uneori, am impresia că mă uit la un spectacol filmat în Piața Obor din București. Doar acolo, vrei-nu-vrei, ești „agățat” de vânzători care-și prezintă „marfa” cum știu ei mai bine: gălăgios, nepoliticos și agresiv. Dialogul dintre antrenori (adesea lung, obositor și stupid) se derulează în timp ce concurentul „se gândește” pe cine trebuie să aleagă. Deși ar trebui să aibă șansa să se bucure de momentul lui de glorie, după ce a întors mai multe scaune, concurentul este abandonat iar luminile sunt puse pe antrenori. Ei au umor, eu au replici inteligente, pe ei îi leagă amintiri despre o piesă interpretată de un concurent sau altul, ei fac și desfac. Concurentul, muzica, vocea, astea-s doar pretexte pentru a vorbi despre antrenori.

„Tu știi ceva despre noi?”, „Ne cunoașteți pe toți?” întreabă antrenorii (Tudor Chirilă, respectiv Irina Rimes) pe o concurentă venită din Italia. Dar… de ce ar trebui să știe ceva despre ei?! E o condiție obligatorie pentru a participa la show?! Lipsa de modestie a devenit condiție obligatorie.

Despre momentul isterico-penibil generat de interpretarea unei piese din repertoriul lui Michael Jackson a scris Andrei Partoș aici: http://andreipartos.ro/viorica-ne-uimeste-vocea-isterizatanationala-moare-lejer/
Apropo de acest subiect, am găsiun pasaj absolul spectaculos în Adevărul de astăzi (8 septembrie – click aici pentru a citi articolul în întregime):

„Dacă Michael Jackson ar mai fi trăit şi ar fi auzit interpretarea lui Bogdan Ioan, cu siguranţă ar fi rămas fără cuvinte, precum antrenorii de la Vocea României. Tânărul a interpretat într-un mod absolut uimitor piesa regretatului artist, ‚Earth song’, şi i-a impresionat până la lacrimi pe cei 4 antrenori, care s-au ridicat din scaune şi l-au aplaudat. ‚Nu am auzit pe nimeni, niciodată să cânte aşa Michael Jackson. Sunt şocat. Este primul concurent la care îmi doresc să mai aud încă odată prestaţia’, au fost cuvintele lui Smiley la sfârşitul actului“, consemnează ProTV.

Îl și văd pe Michael Jackson trimițând o scrisoare de mulțumire Pro TV-ului în care felicită postul pentru că a regizat așa un moment emoționant!

Sunt o optimistă incurabilă. Încă mă mai uit la acest show TV și sper să văd măcar un moment regizat astfel încât muzica, arta și concurentul să fie în prim plan. Realitatea, însă, este sumbră. Văd 4 gollumi (cei care au văzut filmul Stăpânul Inelelor știu despre ce vorbesc) care se oferă să îl ghideze pe concurent pe un teren necunoscut, care-l ispitesc pe concurent să îi urmeze orbește. Pe scurt: alege-ți prietenul-călău. Regula jocului este simplă și atâta vreme cât concurentul o conștientizează și o acceptă, îi va fi bine: gollum îl va lăsa să se joace puțin cu inelul puterii (atât cât să îl facă dependent), dar nu-i va ceda niciodată „prețiosul”. Probabil, cel mai bun lucru pe care-l poate face un concurent este să nu intre în concurs cu așteptări prea mari. Să nu se amăgească la gândul că a găsit scurtătura către succes. Nu există așa ceva! Talent-show-urile nu sunt despre muzică, nu sunt concepute în sprijinul concurentului anonim. Nu sunt nici măcar pentru publicul iubitor de muzică.

Comentariile de pe pagina de Facebook a lui Andrei Partoș pot fi citite aici:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here