OPINII DESPRE FINALISTELE EUROVISION

februarie 14, 2015

Articol scris de Cătălin Mesaru & Andrei Coste, publicat pe site-ul stereobeasts.com
OK, s-au adunat cei 12 finaliști ai selecției naționale pentru Eurovision 2015 din Viena. Anul trecut a câștigat Dana International cu barbă. Anul ăsta (iar) n-o să câștige nimeni din România. Eurovisionul e, într-un fel, ca tagline-ul din Alien vs. Predator: Whoever wins…We lose. La modul cel mai sincer, nici nu ne dăm seama dacă Eurovison-ul ține de mainstream sau dacă e vreo formă înfiorătoare de atac psihotronic, un fel de flacără violetă auditivă. Cu toate astea, ne place să ne distrăm și ne plac destul de mult lucrurile de categorie Z, așa că am zis că nu strică să aruncăm o ureche.
N-ai cum, cu un asemenea concept de concurs, să dai de muzică validă. Uneori ne lasă impresia că-s trimise piese doar pentru a nu câștiga și pentru a nu cheltui bani cu duiumul pentru a amenaja săli în țările câștigătoare. Pe de altă parte, dacă am câștiga, la noi unde s-ar ține? Cel mai probabil în Eden!? Sau la Polivalentă?
În fine, s-au strâns cei 12 finaliști pentru selecția națională ce va avea loc pe 8 martie. Iată că am ascultat cele 12…piese și ne-am cutremurat din adâncul sufletelor. Mai rar un asemenea sentiment de groază în formă pură. Dacă în trecut am avut cântăreți de operă, Trăistarii, bărbați cu pian în formă de colac de salvare, Sanda Ladoși pe sistem slut, anul acesta nu vedem sub nicio formă niciun fel de scăpare și doar o piesă vag mai răsărită.
În ordinea de pe site-ul TVR, deci. De asemenea, mulțumiri către Anca Maco pentru că ne-a atras atenția asupra muzichiei. Ce ne-am fi făcut fără draga de ea!?!
1. Luminița Anghel – A Million Stars
Piesa se ascultă aici
Luminiţa Anghel persistă şi nici anul ăsta nu se lasă mai prejos. A Million Stars e o piesă clișeică ruptă parcă din anul de grație 1994 și nu aduce absolut nimic interesant, exceptând faptul că sună bătrânesc și sinistru. Producția are mici reminiscențe de dubstep și asta nu o ajută cu nimic. E doar clișeu peste clișeu asezonat cu niște elemente electronice pentru că-i culeanu și prinde la tineret. Versurile-s de-a dreptul retardate: follow your dreams/ follow your heart/ always believe that you are the light. Wow. Superb.
2. Aurelian Temișan feat. Alexa – Chica Latina
Piesa se ascultă aici
Ei, fix de Aurelian Temișan aveam nevoie. Într-o piesă latino, nu altceva! De la omul cu Fortăreața și perioada sa penibilă de hip hop, vine acest featuring cu individa Alexa despre care n-am auzit până acum. Oameni ăștia doi știu să-și articuleze cuvintele în limbi străine cam la fel ca Olimpia Melinte în filmul Canibal: cu accent de florăreasă part-time. Piesa în sine e un monument cretinoid de muzică latino și e exact ce ne trebuie după bălăriile Mandingăi. Poate Temișan ar putea avea ceva succes dacă s-ar reorienta spre trap.
3. Voltaj – De La Capăt
Piesa se ascultă aici
Voltaj e una din cele mai repugnante trupe din România, alături de Proconsul, Direcția 5, Vama Veche și tot așa. De la capăt e aceeași piesă pe care indivizii ăștia netalentați o behăie de vreo cinci ani încoace, cu niște mici modificări. Versurile-s cele tipice despre iubire, edulcorate până la epuizare. Întreaga experiență e scârbavnică, chiar și pentru Eurovision.
4. Băieții – Dragoste În Lanțuri
Piesa se ascultă aici
Nu știu cine-s acești Băieți (produși sau ceva de genul de către Liviu L.A. Vârciu), dar îmi sună a Ansamblul Velea/Connect-R. Atât ca sunet cât și ca versuri; e genul ăla de hit abject manufacturat până la epuizare. Băieții chiar nu sunt Alex Velea și Connect-R ci-s niște puberi care, probabi, sunt pentru Liviu Vârciu ce a fost Macaulay Culkin pentru Michael Jackson.
5. Blue Noise – Love Won’t Run Away
Piesa se ascultă aici
Iaca poznă, se cântă a capella. Cineva probabil că a văzut cu ochii abia mijiți bucăți din Pitch Perfect și le-a înțeles greșit. Sigur, conceptul poate fi unul vag interesant pentru Eurovision, dar, pe la minutul 2 al piesei, Blue Noise recurg la niște pârțâituri atât de penibile încât am ascultat bucata respectivă de vreo cinci ori doar pentru a mă convinge că ce-am auzit a fost pe bune.
6. Rodica Aculova – My Light
Piesa se ascultă aici
Rodica vine de la Moldova (probabil că nu mai avea loc la preselecție de Pavel Turcu). Piesa sună de parcă cineva ar fi tras-o pe vreo Sarah Brightman răcită și autistă prin răzătoare și apoi ar fi aruncat-o într-un butoi cu zeamă de lămâie. E una din cele mai detestabile piese din acest grupaj de 12, nici n-apuci s-adormi că Rodica se și pune pe zbierat la tine. Și versurile? Follow me, we’re flying so far, to find out who we are. Bine că n-avem rima clasică: high – fly – sky sau higher – fire – desire. Deși…
7. Cristina Vasiu – Nowhere
Piesa se ascultă aici
O altă piesă făcută după un șablon EDM combinat cu cel mai oribil pop posibil. Piesa n-are nimic interesant în afară de producție (care, apropo, e decentă). Accentul Cristinei Vasiu e absolut oribil, versurile-s rupte parcă din toate piesele EDM/Dubstep făcute în ultimii cinci ani. Poți lua orice melodie electronică cu o gagică la voce și-ți garantez că o să sune asemănător cu asta. Sau invers. Oricum, Nowhere e o melodie generică și asta-i ocupă tot timpul.
8. Tudor Turcu – Save Us
Piesa se ascultă aici
Tudor Turcu a fost pe la X Factor și cam atât, mare lucru n-a făcut în viața muzicală. În schimb, în timpul liber se pare că a ascultat pe repeat discografia t.A.T.u. deoarece Save Us sună ca și cum ar fi fost împrumutată pe șestache de la cele două lesbiene-care-nu-erau-de-fapt-lesbiene-dar-ce-frumoase-erau. Nefiind vorba de duet aici, excludem din start orice posibilitate de controversă sexuală și, ca să fie treaba treabă, excludem si orice formă minoră de suportabilitate muzicală. Poate ne-om califica în finală cu un plagiat? Cum ar fi!?
9. Super Trooper – Secret Place
Piesa se ascultă aici
Cea mai funky prezență de anul ăsta, Super Trooper suferă de sindromul încercăm să facem falsetto-uri ca Mika și nu ne iese. O piesă pop, lejeră, de vară. Păcat că e proastă și că are cea mai stâlcită engleză dintre toate (vezi you can reach THE outer space). Și faptul că sună foarte asemănător cu Dancing In The Moonlight de la Toploader (pe steroizi, să ne înțelegem) n-o ajută prea mult.
10. Ovidiu Anton – Still Alive
Piesa se ascultă aici
Mai țineți minte trupa aia oribilă numită One Republic? Ăia de făceau cele mai oribile balade power-pop din istorie. Exact așa sună și piesa lui Ovidiu Anton. Singura diferență e că de la jumătate încolo piesa începe să sune ca și cum ar fi cântată de-un Bon Jovi care a descoperit că baladele rock sunt cool și fac femeile să se ude mai ceva ca un mop. 3/10, would not bang.
11. Lara Lee – Superman
Piesa se ascultă aici
Singura piesă care are minimul de potențial de-a avea succes. Pop modern, gândit cum trebuie, foarte radio-friendly, fără accentul suprapronunțat de vampir și fără a se limita aiurea unei singure piețe. Da, suna ca și cum ar fi o piesă de la Sia și asta-i foarte bine. Oricum, nu mă miră deloc, pentru că e singura piesă produsă de niște oameni care-au de-a face cât de cât cu industria muzicală de afară, și anume suedezii de la Machopsycho (care-au lucrat cu Justin Timberlake, Cher și o tonă de alte nume importante pe care le doare la schnapps de iEurovizion). Și pot să pun pariu c-o să iasă pe locul doi, pentru că românii vor vota Voltaj.
12. CEJ – We Were In Love
Piesa se ascultă aici
Rahat country fără nimic special. Un fel de Kelly Family pentru săraci. Piesa sună ca și cum ar fi fost înregistrată în Garage Band pe iPhone. În plus, CEJ vine de la Cotton Eye Joe. ADICĂ ĂȘTIA-S REDNEX!

sursa: stereobeasts.com