Despre concertul lui Bob Geldof la Festivalul PLAI din Timișoara (10.09.2016)

0
29

Bob Geldof la Festivalul PLAI 2016 din Timișoara Foto: Dragoslav Nedici
Bob Geldof la Festivalul PLAI 2016 din Timișoara
Foto: Dragoslav Nedici

Articol de Mimo Obradov
LECȚIA DE ASTĂZI: BOB GELDOF
Una din cele mai articulate și controversate personalități ale scenei muzicale contemporane, Bob Geldof a fost pus la perete și anatemizat ca muzician și interpret datorită criticilor sale dure la adresa liderilor politici, clerului, mediului de afaceri și chiar a colegilor de breaslă. Pe de altă parte însă a fost distins cu ordinal de Cavaler al Imperiului Marii Britanii (KBE) pentru eforturile depuse în slujba victimelor foametei în Africa și nominalizat la Premiul Nobel pentru pace.
And the lesson today is how to die.
„Cuvintele au rămas suspendate în aer. Am încremenit cu mîna ridicată deasupra capului, cu pumnul strîns ca într-un salut. În fața mea erau 80.000 de oameni. Undeva, invizibili, în spatele lor, ni s-au alăturat un miliard de oameni. Împreună ne-am ținut respirația. Sînt expresii pe care le folosim frecvent. Cînd ne este foame spunem că murim de foame. Cînd sîntem fericiți declarăm că e cea mai frumoasă clipă din viață. Dar sînt și vremuri cînd clișeele se transformă în realitate. În Africa în acest moment oamenii chiar mor de foame. Iar pentru mine această clipă, această zvîcnire supremă a vieții mele erau concentrate în pumnul strîns. Deasupra, cerul era albastru. Soarele, la zenit, a scăldat întreg stadionul cu lumina strălucitoare a unei veri englezești. În mulțime, în fața mea o vedeam pe Paula și pe copila noastră. Lîngă ele, tatăl meu care s-a împăcat nu de mult cu ceea ce sînt. În spate, un grup de oameni pentru care simțeam un amestec de afecțiune, intransigență și loialitate, adică ceea ce caracterizează relațiile dintr-o familie, dar pe care lumea îi vede și califică doar ca pe un grup pop. A fost 13 iulie 1985. A fost Live Aid. Ar trebui să simt o stare de triumf într-un asemenea moment dar eu nu am simțit asta.”
Așa își începe Bob Geldof cartea autobiografică Is That It?, publicată în 1986, dedicată soției Paula Yates și fiicei Fifi Trixibelle. După treizeci de ani două din cele mai mari iubiri ale vieţii lui nu mai trăiesc. Paula, după ce l-a părăsit pentru o aventură cu Michael Hutchance, a murit din cauza drogurilor, iar cealaltă fiică, Peaches, s-a sinucis. A trecut prin încercări grele, sacrificii personale dar a continuat să depună eforturi imense pentru a face ca lumea în care trăim să fie mai bună, mai dreaptă.
În 10 septembrie 2016, Bob Geldof a ridicat mîna deasupra capului, a strîns pumnul și a împietrit în fața unui public mai puțin numeros și mai puțin, aproape deloc, pătruns de mesajul acestei încremeniri. Astăzi lecția pe care noi, cei din fața lui, i-am dat-o lui Geldof a fost cum să nu ne mai pese. (Întîmplător, sau nu, concertul s-a încheiat chiar cu refrenul accelerat al Marelui Cîntec al Indiferenței – The Great Song Of Indiferrence). Poate vă miră că tălmăcesc în acest fel ceea ce am înțeles din prezența lui la Timișoara. Cum aș putea să înțeleg și să explic altfel lipsa de inspirație și de inițiativă a celor care au reușit – și pentru asta îi felicit! – să-l aducă aici în acest moment important pentru oraș fără a profita – cu bun simț, bineînțeles – de oportunitatea deschisă. Să-l ai pe Sir Bob Geldof în orașul care-și dorește cu atîta ardoare să devină Capitală Culturală Europeană, pe cel în fața căruia le tremurau chiloții miniștrilor, secretarilor de stat, șefilor de guverne chiar și unor lideri politici mondiali cînd, împreună cu Bono, alt irlandez greu de stăvilit cînd își propune ceva, le cereau să taie datoriile absurde, acumulate din penalități bancare ale statelor celor mai sărace din lumea a treia, să-i ajute, din funcțiile lor, pe cei care mor de foame în Africa, nu cu „pachete umanitare” ci cu infrastructură, educație, asistență. A dovedit prin efortul propriu și din postura de rock star, că se poate ceva, că se poate mult mai mult și mai bine. A fost de nenumărate ori și a sădit, alături de voluntari, semnițele care să-i hrănească pe cei care nu mai aveau nicio speranță. Maica Theresa i-a mulțumit personal și l-a binecuvîntat. Cei din Etiopia, ne-a povestit Geldof de pe scenă, îl cinstesc, de fiecare dată cînd se duce acolo, cu cartofi dulci și se așează în cerc să mănînce cu binefăcătorul lor, în semn de mulțumire firească. Ne-a mai istorisit cîte ceva și cîte ar mai fi avut de spus… ‘I find great comfort in knowing there is nothing’.
La Timișoara nu s-a organizat o conferință, o întîlnire cu edilii orașului, cu cei care ar avea de învățat de la el, cu oamenii deschiși la minte și la suflet, sau măcar cu presa asta așa cum e, ca interfață între Om și oameni. Un interviu decent ar fi adus un dram de iluminare în plus, așa cum am reușit să-l percepem, unii dintre noi, la întîlnirea directă prilejuită de prezența lui Bob Geldof la festivalul Plai.
https://www.facebook.com/mimo.obradov/posts/1213443485343863
 

Concert memorabil cu legendarul Bob Geldof, în cadrul festivalului Plai de la Timișoara

Articol de Zoltan Varga publicat pe site-ul pressalert.ro
Festivalul Plai a continuat sâmbătă cu o sumedenie de acţiuni care au fost savurate pe deplin de spectatorii prezenţi la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara. Participanții au fost întâmpinați de un decor magic și de ateliere pentru toate vârstele și gusturile: workshop-uri, ateliere de meșteșugărit, activități sportive, zone de chill și mâncare delicioasă. Scena Antagon a pus la cale spectacole ale Scenei Kalejdoskop și Asphalt Theater, trupe independente de teatru care au adus în fața publicului reprezentații artistice originale. La Ceau, Casa Filmelor, cinefilii au fost răsfățați și în a doua zi de festival cu două filme străine interesante: „Sora mea” din Polonia și „Viaţa ca o trompetă” din Croația, dar și cu o selecție de scurtmetraje din Portugalia.
Începând cu ora 19.00, publicul și-a făcut încălzirea pe ritmurile celor de la Fantome, artiștii rezidenți ai acestei ediţii a festivalului. Seara a continuat cu combinația grațioasă de ritmuri arabe și africane ale Azizei Brahim, artista cunoscută atât pentru muzica sa, cât și pentru mesajele sociale puternice pe care le transmite.
Headliner-ul serii, mult așteptatul și îndrăgitul Bob Geldof, a fost așteptat cu aplauze de publicul PLAI – care a dansat și a cântat în ritmul muzicii de pe scenă cu o energie minunată. Artistul și-a exprimat bucuria de a reveni într-o Românie liberă, după ce a concertat în România comunistă în anii `80.
Citeste mai mult pe: http://www.pressalert.ro/2016/09/concert-memorabil-cu-legendarul-bob-geldof-cadrul-festivalului-plai-de-la-timisoara-foto/
 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here