Pro Musica – 41 de ani – la Filarmonica din Timișoara (5.10.2014)

0
162

Cronică de Entckidu

Foto de Entkidu
Foto de Entkidu

Atât de mult am așteptat concertul ăsta (din clipa în care s-a anunțat, trecând pe feeling intens din momentul în care mi-am cumpărat bilet și am reușit să pun mâna pe un afiș), încât în ziua concertului eram deja aproape epuizat de emoție și cu apogeul bucuriei trecut; așa că duminică cugetam dacă să mai merg sau nu 🙂 …
Pro Musica are o discografie foarte subțire, în cantitatea ei (un LP Rockul Baroc, o jumătate de LP pe Formații Rock 9, un disc single, Timișoara și o piesă pe LP-ul colectiv Club A). Pentru cine caută intens, mai poate găsi pe internet câteva înregistrări radio.
 
Foto de Entkidu
Foto de Entkidu

Ăsta e materialul pe care-l ascult regulat de 25 de ani de încoace. Perioadă în care nu a trecut vreun an fără să nu fi simțit nevoia să-l reaud și să-i dau replay. Așadar la ora concertului mi s-a părut normal să-i văd pe Ilie Stepan, Grigore Bujor-Hariga și Vasile Dolga, apărând pe scenă și performând instrumental la cote maxime. Nu i-am văzut niciodată în concert, dar fiind atât de apropiat de muzica lor și, grație internetului – de imaginea lor, a fost de parcă tocmai ne despărțiserăm cu o zi înainte! 🙂
Am trăit însă o mare și frumoasă surpriză, ascultând piesele din prima perioadă a grupului, anii ’73-’75 (despre care în majoritate nu știam și nici nu aveam de unde să știu, dat fiind că au fost compuse și cântate pe când eram prunc care zburda pe dealuri). Aștept cu nerăbadare înregistrările concertului, materialul ăsta în felul în care a fost cântat duminică seara, cu participarea celor care făceau parte la ora aceea din grup – incluzându-l aici pe Doru Apreotesei (care a avut în general o prezență ștearsă, dezamăgitoare), va fi valoros în sine și, de fapt, a fost partea cea mai bună a concertului!
Am auzit toate instrumentele (chitară rece, tobe, percuție, pian electric, bass) + distinct vocea (Doru Eugen Iosif) Moment sonic care nu prea s-a mai repetat!
Partea a doua, electrică, nu m-a prins decât pe bucăți. Bucăți care au fost bune, nicio îndoială. Am stat în sală având și în stânga și în dreapta două doamne care aveau fiecare alături domnii respectivi. Mi-a plăcut mult domnul doamnei din dreapta. Intervenea entuziast, dar aritmic și solitar, cu aplauze, fără să se descurajeze 🙂 Dar a marcat foarte bine cele trei momente de vârf ale pieselor rock (ne-instrumentale): Și dacă, Rockul Baroc și Timișoara – cu Mario Florescu. Au fost momentele în care am avut și instrumentație și voce, adică voce! La partea asta, de contra-perfomanță vocală s-a impus Dixie Krauser, care a hărăit inaudibil, cu insistență, atât la câteva piese vechi PM, cât și la coveruri (un Doors, două Pink Floyd și un Rolling Stones).
Alături de Stepan și Bujor-Hariga, baza chitaristică Pro Musica așa cum o știm, l-am avut aseară și pe Horea Crișovan. Trei chitare electrice, cacofonie aproape garantată… Mă întreb în continuare, ce nevoie avea Ilie Stepan de plusul de virtuozitate al lui Crișovan? Bujor-Hariga a fost în formă perfectă și a și livrat excelent și solourile de substanță.
Și apropo de cover-uri, aș fi preferat să ascult  în locul lor și alte piese de pe Rockul Baroc (Cu tine, Alexandra, Identitate)!
OK, a fost Pro Musica 41, așteptăm albume noi! Discografia, de valoare maximă, e încă subțire în cantitate.
 
 
Aveți mai jos o filmare din timpul concertului de duminică, 5 octombrie:

 
 
De dragul amintirilor, vă lăsăm și secvență de la concertul Pro Musica care a avut loc la Timișoara pe 23 septembrie 1989.

Andrei Partos
Follow me
Ultimele postari ale lui Andrei Partos (vezi toate)

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here