Tortionarii muzicali. Amintiri din 1984

0
20

Articol de Lucian Mândruță, publicat pe site-ul lucianmandruta.com

Anul e 1984. Sunt in camera mea (care e si sufrageria apartamentului cu doua camere in care am crescut, in Pantelimon). In fata e biroul de liceean, cu o lampa, cateva carti si vreo zece casete audio. Stau aplecat si attends, cu urechile ciulite, deasupra casetofonului meu rusesc, Electronica 302. Din el iese un fir negru si plictisit, care serpuieste pana la radioul aflat dedesubt, un Gloria cu unde ultrascurte. E seara aceea din saptamana in care astept de la Andrei Partos muzica Occidentului.
 
Da, e o singura seara pe saptamana de muzica “straina” la radio. O singura ora, mai precis. In ora asta trebuie sa fii pe faza, cu degetul pe butonul “Inregistrare” de la casetofon, pentru ca hit-ul ala nou al lui Madonnei nu va mai fi difuzat cel putin trei luni. Sunt, deci, un vanator de muzica. Un vanator nu neaparat de muzica buna, ci de muzica evazionista. Pentru ca asta e situatiunea in 1984: Madonna sau Phil Collins nu sunt doar pop stars: ei sunt vocea Lumii Libere, fereastra spre locul in care oamenii cu talent si capabili de revolta sunt adulati in lumina neoanelor. Locul in care noi niciodata nu avem voie sa mergem sau macar sa spunem cu voce tare ca ne dorim. Asa ca inchidem ochii, pornim caseta si… asta e pasaportul nostru!
Bun, o sa ma intrebati (si insist s-o faceti): daca muzica straina era doar o ora pe saptamana la radio (care devine zero prin 86-87), ce se difuza in rest?
Ei bine, se difuza muzica romaneasca care trecea de organele de partid si de stat. Se difuzau artistii populari ai epocii. Artistii aprobati. Artistii care ii placeau Ei sau Lui.
 
Puteți citi articolul în întregime aici:
http://lucianmindruta.com/2014/09/27/tortionarii-muzicali-amintiri-din-1984/
 
sursa: lucianmandruta.com

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here