UCMR-ADA, UPFR și Credidam, în război cu radiourile locale

Articol de Iulia Radu
Suntem în plin teatru al absurdului. După ce UCMR-ADA a tunat și a fulgerat la adresa organizatorilor festivalului Untold (din Cluj) și NeverSea (din Constanța), iată că acum au o problemă și cu câteva posturi locale de radio. Am aflat dintr-un comunicat de presă publicat de Agerpres (click aici pentru a citi), că UCMR-ADA, UPFR și Credidam au depus plângere la CNA împotriva „campaniei defăimătoare desfășurate de unele posturi de radio împotriva acestora”. Este vorba mai exact despre Radio CFM – Constantă și despre Radio Best FM Ploiești, care difuzează în programele lor următorul spot (transcrierea aparține celor de la Agerpres):

‘Dragi parlamentari,
Vă rugăm să analizați și să modificați legea drepturilor de autor. Opriți abuzurile prin care organismele de gestiune colectivă CREDIDAM, UPFR și UCMR-ADA au ajuns să aducă sute de radiouri și televiziuni în pragul falimentului. Situația este critică. Sunt sute de procese pe rolul Tribunalului București. Dacă noua lege a drepturilor de autor nu va opri aceste abuzuri, posturile de radio locale vor dispărea.’

 
Așadar, UCMR-ADA, UPFR și Credidam s-au simțit lezate. E dreptul lor. Dar nu pot să nu observ că s-a întors lumea cu susul în jos. De când creatorii declară război celor care îi ajută să ajungă la publicul lor?! Mă miră faptul că nici UCMR-ADA, nici UPFR (Uniunea Producătorilor de Fonograme din România) și nici Credidam nu cer chiar ele modificarea legii drepturilor de autor. Cum se explică faptul că se mulțumesc să funcționeze în baza unei legi date în 1996?! Au trecut 21 de ani de atunci! De 10 ani de când lucrez în presă, NU i-am văzut agitându-se pentru aducerea la zi a legii! Internetul a câștigat tot mai mult teren. Sunt artiști care câștigă din streaming online dar nu pot plăti impozit la ANAF pentru că nu există cadru legal! Sunt posturi de radio care emit exclusiv online, acestea plătesc drepturi de autor? De ce să nu ceri o lege corectă și pentru autori și interpreți și pentru canalul media?! Până la urmă relația artist – mass-media ar trebui să funcționeze ca un parteneriat. Cu ce îi ajută pe artiști dacă posturile locale de radio intră în faliment și dispar?! Menționez și faptul că în cei 10 ani de presă, am încercat de mai multe ori să obțin interviuri cu reprezentanții acestor instituții. De multe ori nu am primit niciun răspuns, iar în puținele ocazii când acesta a venit, mi s-a spus că X e în vacanță, Y nu poate și am fost rugată să revin în toamnă cu o nouă cerere. Apoi, iar nu a mai răspuns nimeni.
Sincer, m-aș fi bucurat să-i văd pe membri acestor organisme legați de gardul Parlamentului amenințând că nu pleacă de acolo până când nu vor avea o lege a dreptului de autor adusă la zi. În niciun caz nu m-aș fi gândit că vor depune plângere la CNA dacă posturile de radio cer modificarea legii. Sigur că orice post radio-TV, orice organizator de festival/concert, orice club, teatru, discotecă TREBUIE să plătească drepturi de autor și de interpretare (drepturi conexe), dar e normal să existe un cadru legal bine pus la punct, unul care să răspundă nevoilor din 2017.
Tocmai pentru că sunt consternată de reacția celor „Trei Crai de la Răsărit”, am citit Legea dreptului de autor din 1996, decizia ORDA din 2011, dar (poate cel mai important) și statutul UCMR-ADA și CREDIDAM. Așa am aflat că scopul declarat al celor de la UCMR-ADA este, printre altele, și reprezentarea, promovarea, dezvoltarea și protejarea intereselor membrilor săi. Tot din statutul lor reiese faptul că pot organiza acțiuni sociale și culturale în interesul propriilor membri. Perfect. Stau și mă întreb ce înseamnă „INTERESE”?
*Este oare în interesul membrilor săi să beneficieze de pensie, de asigurări de sănătate? Este oare în interesul membrilor săi să aibă o bătrânețe liniștită? Pentru că nu pot să nu mă întreb de ce Angela Ciochină a murit în mizerie? De ce casa în care a locuit Gică Petrescu nu a devenit muzeu? De ce Temistocle Popa, Camelia Dăscălescu, Constantin Drăghici au murit în uitare?
*Este oare în interesul membrilor lor să primească ajutor atunci când sunt bolnavi? Pentru că nu pot să nu mă gândesc la Cornel Constantiniu, la Adrian Berinde, la Ilie Micolov, la Leo Iorga etc…
În Statutul UCMR-ADA se face referire la un „fond comun”, din păcate, nu am reușit să găsesc niciun punct care să spună ceva măcar despre un ajutor de înmormântare pentru membri lor.
CREDIDAM-ul vorbește în propriul statut despre promovarea „valorilor naționale”. La teorie și vorbe frumoase suntem cei mai buni. Când e vorba despre practică, însă… Te apucă jalea când vrei să cauți informații despre compozitori, textieri, interpreți români. Paginile lor de Wikipedia (mă refer la acest site pentru că este primul care apare atunci când cauți numele unei persoane) sunt atât de „sărace” în comparație cu moștenirea lăsată… Faceți un efort și scrieți pe Google: „Temistocle Popa”, „Alexandru Mandy”, „Camelia Dăscălescu”, „George Grigoriu”, „Aurel Storin”, „Gigi Marga”, „Aurelian Andreescu”, „Anda Călugăreanu”… de fapt, puteți scrie orice nume pentru că sunt puține excepțiile cu informații online aduse la zi. Astfel de nume ar fi meritat biografii complete, ar fi fost normal să găsim fotografii inedite, filmări. Dar, din păcate, pentru generația mea, nu se ocupă nimeni de astfel de „detalii”. Încercați să găsiți pe Google informații despre șlagărele cu care ați crescut. De multe ori, le lipsesc informații elementare de genul: cine a scris textul, cine a compus piesa, pe ce albume apare, la ce casă de discuri…
*Este oare în interesul membrilor săi, să aibă un festival național unde să-și poată prezenta CREAȚIILE? Mă așteptam la o reacție virulentă din partea lor atunci când a „murit” Festivalul „Mamaia”. Mă așteptam să văd măcar o știre pe site-ul lor despre Festivalul „Amara” care a ajuns la ediția 50! Mi s-ar fi părut normal ca UCMR-ADA, dar și CREDIDAM și UPFR să susțină festivalurile de creație și interpretare (indiferent de genul muzical abordat). Este în interesul membrilor lor, nu?
*Este oare în interesul membrilor săi să existe un Festival Internațional în România? Nu i-am auzit niciodată vorbind despre importanța Festivalului „Cerbul de Aur”, un brand de țară.
*Este în interesul membrilor săi să își poată primi banii din streaming online? Dacă da, atunci cum se face că aceste organisme nu luptă pentru o lege nouă?! De ce nu există discuții serioase despre acest lucru?!
*Este oare în interesul membrilor săi să fie auziți la radio și văzuți la TV? Câte întâlniri au conducerile acestor organisme cu radiourile din România sau cu posturile TV? N-ar fi oare frumos, măcar să încerce să ajungă la un numitor comun cu directorii de programe de la posturile de radio, astfel încât să nu auzim mereu aceleași 10 nume în heavy-rotation? N-ar fi frumos să discute cu producătorii unor show-uri TV precum X-Factor sau Vocea României astfel încât să fie introduse în programele lor și piese compuse de români (în prezent, balanța pieselor interpretate de concurenți, înclină spre cele din repertoriul străin)? N-ar fi frumos să încerce măcar să îi determine pe producătorii radio-TV să includă în programele lor și emisiuni muzicale, nu doar de cancan? De ce nu au reacționat când a dispărut TVR Cultural? Întreb și eu pentru că mă gândesc că ar fi în interesul proprilor membri!
Am să citez aici și câteva comentarii preluate chiar de pe pagina de Facebook UCMR-ADA:

Alin Eugen Solutia e schimbarea legii ,ca sa nu si mai permita aceste posturi radio sa scape de plata ,sa fure legal,prin tot felul de inginerii.

Alex Nistor Daca ati renunta la contributia minima de 2400 lei pe trimestru si ati cere procent din veniturile nete, si daca nu ati tarifa de doua ori aceeasi firma in cazul nefericit in care pe acea firma activează si un post de radio si unul de televiziune (unde normal ca venitul net al firmei e acelasi), ar plati toata lumea. In primul rand sa ceri de la cei cu venituri mici suma forfetara si de la cei cu venituri mari sa ceri procent din venituri se numeste discriminare. In al doilea rand, la o firma mica, locala, care detine si un post tv si unul de radio, sa cereti si voi si UPFR si Credidam cateva mii de lei pe trimestru inseamna sa nenorociti firma aia, in loc sa o lasati sa traiasca, sa angajeze oameni, sa faca productie de calitate, sa creasca si sa aiba de unde sa va dea bani voua si artistilor. Practic aia e problema, discriminarea prin care favorizati posturile nationale. Nu e vorba ca nu vrea lumea sa va plateasca, e vorba ca nu are de unde. Si, pe de alta parte, ce oferiți de banii astia? Ca muzica de la UCMR-ADA sau de la UPFR sau de la Credidam nu primim. Macar de ati avea o baza muzicala de unde sa luam piese si sa platim per download, asa cum e pe beatport sau pe alte platforme serioase. Voi ne oferiti doar amenințări si procese pe baza unei legi din 96, complet depasita de realitate. Si, apropo, daca eu difuzez Umek sau Chus&Ceballos … le dati dvs vreun euro? Pariul meu e ca nu.

Alex Nistor Noi, localii, am colabora foarte bine cu dumneavoastra daca ati fi rezonabili. Dvs in schimb ne trimiteți somatii in care ne cereti 30.000 de lei si ne amenintati cu procese daca nu va dam banii aia. De unde credeti dvs ca are un radio local 30.000 de lei de dat? Si cand o sa ramaneti numai cu radiourile nationale, de unde o sa le mai dati bani artistilor, ca pe nationale ruleaza aceleasi 50 de piese zilnic, deci restul artistilor pot sa se lase de facut muzica. Pe bune, daca ati gandi putin si daca ati fi deschisi la discutii serioase cu localii, ati avea numai de castigat. Legea aia e facuta de niste idioti, e extrem de permisiva si face rau nu doar localilor, ci si colectorilor…

Cred că a venit timpul ca atitudinea aceasta păguboasă („să ni se dea”, „să ni se facă”) să dispară. În țările civilizate, artiștii au înțeles că e bine să lucreze împreună, au știut că trebuie să acționeze împreună, au știut să spună nu. Unii au înțeles aceste lucruri în urmă cu 127 de ani (românilor cât timp le mai trebuie?!). Vă dau și câte exemple.

În Marea Britanie există The Musicians’ Union (MU), sindicat înființat în 1893, în Manchester, de 20 de muzicieni, iar în prezent reprezintă interesele a peste 30.000 de artiști. Acest sindicat a făcut, de-a lungul timpului, campanii pentru a atrage atenția asupra respectării drepturilor de autor și interpret, a modului în care este distribuită muzica, a luptat pentru drepturile artiștilor atunci când aceștia erau invitați să cânte gratis, a luptat împotriva playback-ului și a sprijinit concertele/festivalurile live.
În Statele Unite ale Americii și în Canada există The American Federation of Musicians of the United States and Canada (AFM/AFofM) și The Canadian Federation of Musicians/Fédération canadienne des musiciens (CFM/FCM), sindicate înființate în 1896, care îi protejează pe muzicienii profesioniști, se asigură că aceștia beneficiază de asigurări de sănătate și de pensie. una dintre cele mai faimoase acțiuni ale acestor sindicate, a fost greva din 31 iulie 1942 – 27 octombrie 1943, prin care membri acestor sindicate au pus presiune pe casele de discuri pentru a obține un contract echitabil. În această perioadă, niciun muzician afiliat nu a intrat în studio pentru înregistrări. Au participat la programe de radio, au susținut concerte, dar nu au înregistrat nicio piesă.
În Franța avem Le Syndicat français des artistes-interprètes (SFA), un sindicat înființat în 1890, care are ca scop protejarea intereselor artiștilor profesioniști. Îi ajută pe artiști să încheie contracte de muncă, oferă asistență juridică membrilor, propun legi și intervin dacă nu sunt respectate, luptă ca artiștii să aibă salarii decente, asigurări medicale, șomaj, pensie și îi ajută în formarea profesională.

 
Vă las mai jos extrase din statuturile celor trei instituții precum și decizia ORDA din 2011. Veți vedea în încheierea articolului și un tabel din care reiese cât trebuie să plătească fiecare organizator de concert, fiecare local, discotecă. Nu mi-e clar CUM au fost stabilite procentele și sumele, poate ne va explica cineva avizat. Nu mi-e clar, nici măcar după ce am citit din scoarță-n scoață regulamentele și legea, cum se împart banii, cum ajung banii la compozitori, textieri, orchestratori și interpreți. Cum ajung banii la artiștii internaționali? Să nu uităm că aproximativ 60% din muzica difuzată la radio este din repertoriul internațional. În aceste condiții este normal să ne punem întrebări. Nu reiese de nicăieri cât înseamnă o secundă de difuzare la radio-TV (pentru că banii se calculează în funcție de minutele difuzate, sau cel puțin așa am înțeles). Cum au fost stabilite procentele și sumele pe care trebuie să le plătească organizatorii de evenimente și localurile (cluburi, discoteci, etc)? Cum sunt împărțiți banii proveniți din concertele în festivaluri, cluburi, discoteci? Cum este ținută evidența tuturor evenimentelor? Sunt trimise playlisturi după concerte? De ce sunt puse în aceeași oală, și să ceri același procent pentru concerte de rock, pop, jazz? La pop vin și 60.000 de spectatori (vezi, concertul Robbie Williams), în timp ce la jazz vin 200. Le poți considera egale?
Toate aceste instituții ar putea face un efort pentru a explica oamenilor astfel de lucruri. Până la urmă, din câte știu eu, transparența nu a ucis pe nimeni. Dar aveți mai jos extrase din statutul instituțiilor menționate, fragmente din lege, precum și tabelul cu sumele pe care trebuie să le plătească organizatorii și patronii de cluburi.
 

Citat din Statutul UCMR-ADA:

2.1. Scopul asociației il constituie: reprezentarea, promovarea, dezvoltarea și protejarea intereselor membrilor săi, colectarea și repartizarea drepturilor patrimoniale de autor cuvenite titularilor de drepturi de autor asupra operelor muzicale cu privire la care gestiunea i-a fost incredintată direct ori indirect ori pentru care gestiunea colectivă este obligatorie, precum și colectarea și repartizarea sumelor oricăror domenii de creație ori categorii de titulari de drepturi de autor pentru care asociatia a fost desemnată drept colector unic prin protocol incheiat cu alte organisme de gestiune colectivă sau de către Oficiul Român pentru Drepturile de Autor.
2.2.Pentru atingerea scopului său, asociația va desfășura în principal următoarele activități:
2.2.17. Alte initiative in relația cu instituțiile statului in vederea protejării promovării intereselor membrilor asociației sau ale celor care au mandatat-o.
2.2.18 Organizarea de acțiuni sociale și culturale in interesul propriilor membri.
UCMR-ADA poate monitoriza prin mijloace informatice, proprii sau ale tertilor ori parteneriate cu alte organisme de gestiune colectiva sau alte persoane juridice, utilizarea operelor muzicale.
(…)
6.3 Repartizarea directa a remuneratiilor se realizeaza, de regula, semestrial, distinct pentru fiecare categorie de utilizare si pentru fiecare utilizator in parte.
Remuneratiile pentru care nu se poate stabili repartizarca reala se repartizeaza titularilor de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale pe sistemul de fond comun.
Vor fi repartizate in cadrul fondului comun cu titlu de drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale urmatoarele:
a) remuneratiile pentru care nu se poate stabili repartizarea reala;
b) remuneratiile nerevendicate sau nerepartizate ce nu au fost utilizate in scopuri comune, dupa implinirea termenului de prescriptie legal;
c) orice alte sume pentru care, potrivit Regulamentului General de Repartitie sau hotararii adunarii generale, se prevede repartizarea in cadrul fondului comun;
Dupa implinirea termenului de prescriptie, remuneratiile nerevendicate sau nerepartizate, vor fi utilizate in scopuri comune pentru acoperirea cheltuielilor prevazute la art. 9.2 si art. 9.3 din statut numai in situatia si in masura in care aceste cheltuieli nu sunt acoperite din retinerile aplicate potrivit art.6.5 si/sau din rezerve.
(…)
9 .2 Cheltuielile asociafiei reprezintă:
1. cheltuieli de functionare;
a) cheltuieli privind propria functionare cum ar fi: cheltuieli de personal si organisme de conducere, supraveghere, sau control inclusiv audit intern sau extern, cheltuieli privind detinerea cu orice titlu a bunurilor mobile sau imobile, a oricaror mijloace materiale si a serviciilor pentru desfasurarea activitatii, cheltuieli privind detinerea si folosirea cu orice titlu a spatiilor in care se desfasoara activitatea la nivel central precum si prin structuri teritoriale si/sau locale (achizitie, chirii, intretinere, impozit etc);
b) alte cheltuieli necesare stabilirii, colectarii si repartizarii remuneratiilor cum ar fi dar fara a se limita la: onorarii arbitraj, taxe de timbru, timbru judiciar, onorarii avocati, onorarii experti, onorarii consultanti etc.);
c) spețe bancare și comisioane.
d) cheltuieli ocazionate de acțiuni de combatere a pirateriei in domeniul muzical;
e) dobânzi aferente eventualelor credite contractate;
f) cheltuieli fortuite precum amenzi, despigubiri și alte cheltuieli potrivit dispozițiilor legale;
g) cheltuieli cu achizitii programe informatice sau servicii de programe informatice utile colectarii sau repartizarii remuneratiilor ori monitorizarii utilziarii operelor muzicale;
h) cheltuieli cu taxe si impozite;
i) orice cheltuieli necesare functionarii asociatiei;
2. cheltuieli in scopuri comune
a) cheltuieli privind desfasurarea activitatilor si atingerea scopurilor in domeniul social – cultural:
b) orice alte cheltuieli decurgand din desfasurarea activitatii sau pentru atingerea scopurilor asociatiei aprobate de Consiliul Director;
 
Aveți aici statutul în întregime:
http://ucmr-ada.ro/fisiere/statut_ucmrada.pdf

Consiliul Director UCMR-ADA:

Președinte UCMR-ADA: Adrian Iorgulescu
Vicepreședinte UCMR-ADA: Viorel Gavrilă
Membri ai Consiliului Director UCMR-ADA: Adrian IORGULESCU, Maia CIOBANU, Sandu Dan DEDIU, Ulpiu VLAD, Diana DEMBINSKI, Grigore Mircea CUDALBU, Aurel BUGA, Viorel GAVRILĂ, Laurențiu DUȚĂ, Ionel TUDOR, Horia MOCULESCU, Iulian VRABETE, Mircea DRĂGAN, Serban Ionuț CAZAN
 

Citat din Statutul CREDIDAM

La Articolul 6, litera g, scrie în felul următor: „inițiază și realizează orice alte acțiuni menite să asigure protejarea sau promovarea intereselor titularilor de drepturi conexe pe care-i reprezintă în măsura mandatului primit”.
La litera h scrie negru pe alb: „poate iniția și organiza proiecte și programe sau acțiuni sociale și culturale în interesul propriilor membri, precum și în vederea promovării valorilor culturale autentice din România”.
Puteți citi pe link-ul de mai jos textul în întregime
http://www.credidam.ro/pt_site/img/credidam.pdf
 
CONSILIU DIRECTOR AL CREDIDAM:
PRESEDINTE: Mihai Cernea
VICEPRESEDINȚI: Stela Popescu, Iulian Vrabete, Stefan Velniciuc
MEMBRI: Daian Ioan Lung, Romeo Ciocârlan, Stefan Marinicã Grando
 

Statutul UPFR:

https://www.upfr.ro/static/uploads/9-STATUT%20UPFR%20AVIZAT%20DE%20ORDA%202017.pdf

Consiliul Director al UPFR: 

Amma Music&Sound, reprezentat prin dl.Ioan Chirilă; Cat Music, reprezentat prin dl.Dan Popi; Green Tree Records – Warner Music, reprezentat prin dl.Dan Muraru- Presedinte UPFR; Global Records- reprezentat prin dl. Stefan Lucian Gitita; HA HA HA Production, reprezentat prin dl.Maria Andrei Tiberiu; Media Pro Music Entertainment, reprezentat prin dna.Dana Adam; Media Services International, licenţiat Sony Music, reprezentant prin dl.Dan Popi; Roton reprezentat prin dl.Bogdan Maxim; Universal Music România, reprezentat prin dna.Ioana Feşnic – Vicepresedinte UPFR
Găsiți aici restul de informații:
https://www.upfr.ro/?page=p&id=189
 

Găsiți aici și Legea nr 8/1996, care a intrat în vigoare pe 24 iunie 1996 (!!!):

http://www.orda.ro/fisiere/2015/Legislatie/Lege_8_1996_ultima_modificare_9%20nov_2015.pdf
Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe
http://www.legi-internet.ro/completdrautor.html
 

Decizia ORDA 203/2011 în Monitorul Oficial:

1. Privitor la licentele pentru folosirea operelor muzicale, partile propun rezolvari cu nuantari diferite, sens in care completul decide urmatoarele:
Autorizatia licenta neexclusiva incheiata cu organismul de gestiune colectiva a drepturilor autorilor de opere muzicale confera utilizatorului dreptul de a utiliza opere muzicale, prin comunicare publica pe teritoriul Romaniei, fiind utilizator persoana fizica sau juridica ce organizeaza concerte, spectacole ori manifestari artistice in cadrul carora sunt utilizate opere muzicale. In cazul in care activitatile de organizare a unui concert, spectacol ori a unei manifestari artistice se realizeaza de doua sau mai multe persoane, acestea raspund solidar pentru indeplinirea obligatiilor prevazute de prezenta metodologie. In vederea obtinerii licentei, persoana interesata trebuie sa solicite organismului de gestiune colectiva eliberarea acesteia cu cel putin 10 zile inainte de data la care urmeaza a avea loc concertul, spectacolul ori manifestarea artistica.
2. Privitor la remuneratiile pentru autorii operelor muzicale, completul de arbitraj va tine seama de necesitatea incurajarii serviciilor de comunicare publica a operelor muzicale in concerte, spectacole sau manifestari artistice si a evitarii situatiei inechitabile in care un posibil utilizator ar datora titularilor de drepturi sume mai mari decat cele incasate. De asemenea, s-a urmarit asigurarea unui echilibru intre interesul publicului de a avea acces la concerte, spectacole sau manifestari artistice in conditii facile si rezonabile, prin incurajarea dezvoltarii investitiilor in acest domeniu, si interesul creatorilor de a fi remunerati pentru utilizarea operelor lor.
Remuneratia datorata de utilizatori pentru comunicarea publica a operelor muzicale in concerte, spectacole sau manifestari artistice se calculeaza potrivit valorilor procentuale stabilite in tabel, dar nu mai putin decat remuneratiile minime cuprinse in acelasi tabel. Remuneratia stabilita se plateste de catre utilizatori in termen de maximum 45 de zile de la data desfasurarii spectacolului, concertului sau manifestarii artistice. in cazul discotecilor, remuneratia se plateste lunar pana la data de 25 a lunii urmatoare. In cazul intarzierii platii remuneratiei, utilizatorii datoreaza penalitati de 0,2%/zi de intarziere.
3. Privitor la baza de calcul al remuneratiilor procentuale, se decide ca aceasta este formata din veniturile utilizatorului, mai putin TVA si alte taxe, cum sunt: vanzarea de bilete pentru spectacol, concert ori manifestarea artistica, publicitatea ocazionata de acestea, sumele cuvenite utilizatorului pentru radiodifuzarea spectacolului, concertului ori manifestarii artistice, sponsorizarile primite pentru spectacol, concert ori manifestare artistica, alocatiile sau alte finantari bugetare destinate subventionarii pretului biletelor spectacolului, concertului ori manifestarii artistice, consumatii generate de spectacol, concert ori manifestarea artistica. In cazul in care nu se realizeaza venituri din organizarea concertului, spectacolului ori manifestarii artistice, se va avea in vedere bugetul de cheltuieli, compus din cheltuielile efectuate de utilizator, cum sunt: cheltuieli cu onorariile, cazarea, transportul artistilor interpreti, al organizatorilor si al colaboratorilor, cheltuieli pentru locatia spatiului de desfasurare, cheltuieli de sonorizare, cheltuieli de publicitate si promotie, cheltuieli de regie si orice alte cheltuieli necesare desfasurarii spectacolului, concertului sau manifestarii artistice.
4. Privitor la informatiile ce trebuie comunicate organismului de gestiune colectiva pentru autorizarea utilizarii, este de esenta gestiunii colective ca utilizatorii sa transmita ulterior utilizarii catre organismul de gestiune colectiva informatii privind operele utilizate, in scopul remunerarii corespunzatoare a titularilor de drepturi, in conformitate cu prevederile art. 130 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 8/1996, cu modificarile si completarile ulterioare. Utilizatorii sunt obligati ca, in termen de 25 de zile de la data desfasurarii spectacolului, concertului ori manifestarii artistice, sa depuna la sediul organismului de gestiune colectiva un raport cuprinzand datele de identificare si de contact ale utilizatorului: numele, prenumele si calitatea reprezentantului utilizatorului, denumirea si data spectacolului, concertului sau manifestarii artistice, locul in care s-a desfasurat concertul, spectacolul ori manifestarea artistica, denumirea, autorii si durata operelor muzicale utilizate si interpretii acestora sau, dupa caz, formatiile, baza de calcul al remuneratiei. Pentru cluburi, utilizatorii vor depune la sediul organismului de gestiune colectiva un raport lunar pentru luna precedenta, cuprinzand pentru fiecare punct de lucru: datele de identificare si de contact ale utilizatorului, numele, prenumele si calitatea reprezentantului utilizatorului, denumirea si adresa punctului de lucru, numarul de spectacole (zile) in care au fost comunicate public opere muzicale, denumirea si data fiecarui eveniment (spectacol, concert ori manifestare artistica), denumirea, autorii si durata operelor muzicale utilizate si interpretii acestora sau, dupa caz, formatiile, pentru fiecare eveniment (spectacol, concert ori manifestare artistica). Pentru activitatea de discoteca, utilizatorii vor depune la sediul organismului de gestiune colectiva un raport lunar pentru luna precedenta, cuprinzand pentru fiecare punct de lucru: datele de identificare si de contact ale utilizatorului, numele, prenumele si calitatea reprezentantului utilizatorului, denumirea si adresa punctului de lucru, numarul de spectacole (zile) in care au fost comunicate public opere muzicale. Raportul se depune la sediul organismului de gestiune colectiva pana la data de 15 a lunii pentru luna incheiata.
5. Privitor la controlul exercitat de organismul de gestiune colectiva, acesta poate monitoriza, prin reprezentanti imputerniciti in acest sens, utilizarea operelor muzicale, accesul acestora fiindu-le permis in mod liber in orice spatiu de utilizare a muzicii, in baza unei delegatii speciale. Reprezentantii organismului de gestiune colectiva pot utiliza echipamente de inregistrare audio si/sau video portabile in spatiile in care sunt utilizate operele muzicale, cu acordul utilizatorului, inregistrarile astfel efectuate facand dovada deplina a utilizarii operelor muzicale.
 
Schimba in parte hotararea apelata, stabilind urmatoarea forma finala a Metodologiei privind remuneratiile pentru comunicarea publica a operelor muzicale in concerte, spectacole ori manifestari artistice:
„Art. 1. – Utilizarea operelor muzicale prin comunicare publica in concerte, spectacole ori manifestari artistice se poate face numai in baza unei autorizatii licenta neexclusiva incheiate in prealabil cu organismul de gestiune colectiva a drepturilor autorilor de opere muzicale (denumit in continuare organismul de gestiune colectiva).
Art. 2. – (1) Este utilizator, in sensul prezentei metodologii, oricare persoana juridica sau fizica autorizata care organizeaza concerte, spectacole ori manifestari artistice in cadrul carora sunt utilizate opere muzicale.
(2) In cazul in care activitatile de organizare a unui concert, spectacol ori a unei manifestari artistice se realizeaza de doua sau mai multe persoane, acestea raspund solidar pentru indeplinirea obligatiilor prevazute de prezenta metodologie.
 
Art. 3. – Utilizatorii au obligatia sa solicite organismului de gestiune colectiva incheierea autorizatiei licenta neexclusiva cu cel putin 5 zile inainte de data la care urmeaza a avea loc concertul, spectacolul ori manifestarea artistica.
Art. 4. – (1) Remuneratia datorata de utilizatori pentru comunicarea publica a operelor muzicale se calculeaza potrivit valorilor procentuale, dar nu mai putin decat remuneratiile minime cuprinse in tabel:
 
Tipul concertului/localului       |      Remuneratie procentuala        |           Remuneratie minima/zi/concert

A. Concerte si spectacole cu caracter muzical

1. Concerte simfonice,
corale, de camera                    |             8%                  |          500 lei/concert
 
 
2. Spectacol de opera                |               8%               |             500 lei/concert
 
3. Spectacol de opereta              |                7%             |             400 lei/concert
 
 
4. Spectacol de balet                |                 6%          |           300 lei/concert
 
 
5. Spectacole de revista,
musicaluri, cabarete              |           7%           |         400 lei/concert  
 
6. Concerte de fanfara                 |                6%               |           100 Iei/concert
 
 
7. Concerte rock, pop, jazz etc.                |                 7%        |       1.000 lei/concert
 
8. Concerte, spectacole ori manifestari artistice
organizate in orase sau statiuni,
cu accesul publicului gratuit                |               4%        |                   500 lei/zi
 
9. Concerte, spectacole ori manifestari artistice
organizate in mediul rural,
cu accesul publicului gratuit                 |                   3%                |           300 lei/zi
 
10. Concerte, spectacole sau
manifestari artistice cu caracter festiv        |           3%            |              500 lei/concert
 
11. Concerte, spectacole sau manifestari artistice
desfasurate in localuri (lit. C)                  |                      5%                |             100 lei/concert
 
12. Spectacole de caritate, in care toate fondurile sunt destinate
unui scop umanitar                          |             0,5%             |        50 lei/concert
 
13. Karaoke               |                 4%             |              100 lei/spectacol
 

B. Alte spectacole si manifestari artistice

1. Circ, delfinarii, parcuri de distractii
si altele asemenea           |          3%          |         200 lei/spectacol
 
3. Manifestari sportive pe fond muzical
(gimnastica, patinaj artistic, dans sportiv si altele asemenea)             |                3%           |        100 lei/spectacol
 
4. Spectacole electorale             |         8%            |         3.000 lei/spectacol
 
 
5. Muzica transmisa prin masini publicitare              |           5%            |            500 lei/ora/mijloc auto
 
6. Spectacole de laser, lumini si artificii,
daca acestea includ opere muzicale                    |          1%          |         200 lei/ora
 
 
 

C. Localuri

1. Discoteci si cluburi:
a) municipiul Bucuresti                   |                    8%         |           1.000 lei/luna
 
b) localitati cu peste 300.000 de locuitori          |          7%        |          800 lei/luna
 
c) localitati cu peste 100.000 de locuitori         |     6%        |        600 lei/luna
 
d) localitati cu peste 10.000 de locuitori              |       5%       |     400 lei/luna
 
e) localitati cu mai putin de 10.000 de locuitori       |     4%      |         200 lei/luna
 
f) statiuni turistice din mediul urban          |         7%         |       900 lei/luna
 
g) statiuni turistice din mediul rural       |      6%       |      700 lei/luna
 
2. Cafenele, cafe-concert si piano-bar
in care muzica are o contributie
la specificitatea acestora              |     7%          |      500 lei/luna
 
3. Sexy-cluburi             |     8,5%       |    1.200 lei/luna
 
4. Baruri si restaurante cu program de varietati     |    7%     |   500 lei/luna
 
Gasiți Decizia aici:
http://www.orda.ro/fisiere/Decizii%202011/Decizie%20nr.%20203%20din%202011.pdf
 
 
 
 

• Despre
• Ultimele Postari

Follow me

Andrei Partos

Follow me

Ultimele postari ale lui Andrei Partos (vezi toate)

• Simona Halep a fost suspendată patru ani pentru dopaj intenționat - septembrie 12, 2023
• Amintiri din Costinesti (10.09.2023) - septembrie 11, 2023
• TELEVIZIUNE SAU TRIBUNĂ? 5.09. - septembrie 5, 2023