A murit Marius Popp. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

noiembrie 9, 2016

225

Marius Popp a murit marți (8 noiembrie 2016) la vârsta de 81 de ani. Vestea tristă a fost confirmată de familia artistului. Slujba de înmormîntare va avea loc sîmbătă 12 noiembrie ora 12, la capela cimitirului Sf. Vineri. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!
Am adunat de pe Facebook câteva mesaje postate de oameni care l-au cunoscut pe Maestru.
Mircea Tiberian

Domnul Marius Popp pianist si compozitor care si-a dedicat intreaga viata jazzului ne-a parasit. Era ultimul jazzman reprezentantativ al generatiei 60, cea care a repus in drepturi aceasta muzica dupa ce in perioada stalinista fusese practic eliminata. Anvergura intelectuala cu care si-a desfasurat activitatea creativa a avut un rol important in reconsiderarea valorica a muzicii improvizate din tara noastra. Marius Popp a fost si primul muzician de jazz a carui talent pedagogic s-a manifestat in forme organizate, in perioada comunista el reusind sa creeze prima forma de invatamant jazzistic oficial de la noi. Personal ii datorez foarte mult: intai pentru ca a fost primul pianist improvizator profesionist pe care l-am vazut si ascultat intr-un concert live, apoi pentru ca intr-o zi de 14 iunie, prin prestanta sa, mi-a salvat, chiar si fara sa stie viata (sau macar integritatea corporala). In ziua aceea, la o ora foarte matinala am iesit neinspirat din metro la Piata Universitatii unde am fost rapid aproape inconjurat de mineri. Dumnezeu mi l-a scos in cale pe domnul Popp. M-am apropiat de el si l-am intrebat ce mai face iar seful minerilor, care era chiar langa mine a zis: Lasati-l ba ca e cu asta, asa ca m-au lasat si au plecat. Dupa cateva luni, cand am fost solicitat sa propun un proiect de invatamant jazzistic la Conservator m-am consultat cu dansul ca fiind singurul cu experienta pedagogica in domeniu si mi-a fost de mare ajutor. A scris si publicat primul volum de tehnica improvizatiei in Romania, o carte foarte necesara si foarte citita. Timp de aproape 20 de ani a fost singurul reprezentant al jazzului in biroul sectiei de pop-jazz al Uniunii Compozitorilor unde opiniile sale erau intotdeauna luate in considerare. Fie ca recunostinta pe care noi muzicienii i-o datoram sa-i fie de folos in traversarea vamilor ceresti.
Dumnezeu sa-l ierte.

Nicu Alifantis

Marele muzician Marius Popp a plecat dintre noi.
Dumnezeu să-l aibă-n pază! Condoleanțe familiei!
Mulțumesc, Maestre, pentru tot ce-ați făcut pentru mine!

Florentin Milcof:

Maestrul Marius Popp a incetat din viata. Tristetea si revolta mea este legata de o realitate nedreapta. Datorita faptului ca astazi a fost ales un ins care, o sa se vada, nu valoreaza nici cat o ceapa degerata intr-o functie trecatoare dar extrem de importanta, televiziunile si mai ales cele de stiri, cu toate ca au fost anuntate, nu au gasit de cuviinta nici macar sa anunte disparitia maestrului. E neinteresant un artist in Romania? Da! E neinteresant jazzul in Romania? DA! Avem vreun respect la nivel de institutii fata de artistii acestei tari? Doar atunci cand imaginea lor foloseste politic. Nu am o voce suficient de razbatatoare pentru ca n-am urmarit niciodata sa fiu celebru, deci popular, dar spun acum ca asa ceva este absolut inacceptabil. Nu stiu daca ii pasa cuiva de asta. Dar marele nostru pianist, Marius Popp, merita mult mai mult din partea voastra doamnelor si domnilor coorodonatori de stiri si programe!
Sa va fie rusine! Mie imi este rusine de rusinea voastra.
Urat, foarte urat…

Florian Lungu:

Îmbinare benefică de simţ constructiv ordonat de studiul matematicilor (a fost absolvent al Institutului de Arhitectură „Ioan Mincu”), cu spiritul creativ al artistului animat de inspiraţie, fantezie, înzestrare nativă pentru arta sunetelor, cel pe care l-am numit „monstru sacru” pentru dăruirea sa de o viaţă, omul de muzică Marius Popp (născut la Sibiu, la 21 septembrie 1935) şi-a împlinit cu fervoare menirea de pianist, creator de teme, aranjor, mentor al tinerelor talente, promotor neobosit al jazz-ului. Cele mai multe dintre discurile sub nume propriu (LP-urile „Panoramic Jazz Rock”, „Nodul gordian”, „Acordul fin”, „Marius Popp” în Colecţia „Jazz Restitutio”, „Flaşnetarium”, CD-urile „Essential”, „Seminţe prăjite”, “Marius Popp Live”, „Margine de lume”, reeditarea pe CD a albumului „Panoramic Jazz Rock”), precum şi creaţiile sale incluse în antologiile – compilaţii pe CD-uri „Compozitori români de jazz” volumele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 şi 8)), culegerea de 15 teme proprii apărută mai demult sub sigla Editurii Muzicale a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (al cărei membru activ a fost timp de decenii), dar şi mai recent tipărita colecţie „34 de teme de jazz”, au cuprins multe din compoziţiile sale ce înfruntă timpul, moda, uitarea, prin valoare şi autenticitate a inspiraţiei. Includerea numelui lui Marius Popp în volumul „Eurojazz Personalities” (1975), premiile de creaţie obţinute pentru compoziţii de jazz, muzică de film şi de scenă, aplauzele cumulate în ţară şi peste hotare pe zeci de scene festivaliere (precum cele de jazz de la Ljubljana, Varşovia, Praga, San Sebastian, Debrecen, Nagykanissa, Mannheim, Göttingen, Paris, Russe, Tel Aviv, Festivalul de Teatru de la Sao Paolo ori „Romania Jazz Meeting” de la Frankfurt), au venit să consfinţească rezultatele prolificei sale activităţi interpretative şi de creaţie. Ca dascăl, a impus atuul de întemeietor şi conducător al primului „Curs de improvizaţie în jazz şi muzică uşoară” din ţară, organizat la Şcoala Populară de Artă în capitală şi meritul de a fi autorul preţiosului tratat „Armonia aplicativă în improvizaţia de jazz, pop, rock” nu demult retipărit de Editura Muzicală a UCMR. Iată argumente legitime pe seama cărora i s-a conferit maestrului Marius Popp, de către juriul „Galei Premiilor de Jazz pe 2003”, Premiul de excelenţă pentru întrega activitate. În toamna anului 2005, muzicianul a fost sărbătorit la Festivalul Internaţional de Jazz de la Braşov. A fost de asemenea invitat al Institutului Cultural Român din Viena. Cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani, Uniunea Compozitorilor i-a închinat un Concert aniversar.
Spirit mereu iscoditor, pianistul lider a propus publicului, aproape de fiecare dată, formule instrumentale insolite, reunind interpreţi din ţară ori din străinătate, din generaţii diferite, colaboratori cu care a concretizat noi compoziţii şi aranjamente. Neîndoielnic, „arhitectul-pianist devenit pianistul-arhitect apoi muzician pur şi simplu” – cum inspirat îl caracteriza ilustrul Richard Oschanitzky pe Marius Popp, a reprezentat unul dintre stîlpii cheii de boltă a jazz-ului românesc.

Născut la 21 septembrie 1935 la Sibiu, şi-a început studiile muzicale în Bucureşti cu profesoara Maricica Neagu (pian), continuându-le cu Ana Severa Benţia (pian), Alexandru Paşcanu (teorie-solfegiu, armonie), perfecţionându-se cu Corneliu Gheorghiu (pian). A absolvit Institutul de Arhitectură ION MINCU din Bucureşti (1959).
A fost pianist concertist în diverse cluburi din Bucureşti (1964-1966), membru al CVINTETULUI DE JAZZ „BUCUREŞTI” (1973), fondator (1974) şi conducător al propriei formaţii de jazz (1974-1995), profesor de teoria improvizaţiei în jazz la Şc. Populară de Artă din Bucureşti (1986-1990), profesor de pian complementar la Lic. GEORGE ENESCU din Bucureşti (1997-2000), profesor de improvizaţie în jazz la Universitatea particulară LUCEAFĂRUL din Bucureşti (1998-2001). A participat la Festivalurile de jazz de la Ploieşti (1969-1971), San Sebastian (1970), Varşovia (JAZZ JAMBOREE, 1971), Ljubljana (1972), Praga (1973), Sibiu (1974-1995), Debreczen, Nagykanisza, Mannheim (1978, 1979), Göttingen (1980), Praga (1980), Tel-Aviv (1997-1999), Russe (ETHNO-JAZZ, 1997-1999), Frankfurt (ROMANIAN JAZZ MEETING, 1999), Viena (2004), München (2004). A participat la spectacolele promoţionale ale grupului POLITEMPIA STRUCTURALĂ (Paris, 1978). A fost distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor (1979, 2002) şi cu Premiul UNITER (1991). A susţinut wORK-SHOP-ul ALPENZELLER-JAZZ DAYS din Elveţia (1999), A colaborat de-a lungul carierei artistice cu Lionel Hampton, Art Farmer, Johnny Griffin, Barney Kessel ş.a.
Creaţia sa cuprinde :
MUZICĂ DE TEATRU: RICHARD AL III-LEA, muzică de scenă; AFARĂ ÎN FAŢA UŞII, muzică de scenă; ASTĂ SEARĂ LOLA BLAU, muzică de scenă.
MUZICĂ DE FILM: MIJLOCAŞ LA DESCHIDERE (1979, regia Dinu Tănase); ÎNTOARCE-TE ŞI MAI PRIVEŞTE O DATĂ (1981, regia Dinu Tănase); DESTINAŢIA MAHMUDIA (1981, regia Alexandru Boiangiu); LA CAPĂTUL LINIEI (1982, regia Dinu Tănase); GALAX (regia Ion Popescu-Gopo); REŢEAUA S. (regia Virgil Calotescu).
MUZICĂ DE JAZZ: 15 IMAGINI RITMICE – FICŢIUNI DE JAZZ. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1985.
LUCRĂRI DIDACTICE: ARMONIA APLICATIVĂ ÎN IMPROVIZAŢIA DE JAZZ. Bucureşti, Edit. Nemira, 1998; 34 TEME DE JAZZ. Bucureşti, Edit. Muzicală, 2004.
DISCOGRAFIE: JAZZ ÎN TRIO (1967, Electrecord); PANORAMIC JAZZ-ROCK (1977, Electrecord); NODUL GORDIAN (1983, Electrecord); ACORDUL FIN (1988, Electrecord); JAZZ RESTITUTIO, nr. 3 şi parţial nr. 5 (1993, Electrecord); FLAŞNETARIUM (1995, Electrecord).
(sursa: UCMR)
Mai multe puteți citi aici:
http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/?p=23575