Andrei Partos – Daca esti nesigur in relatie inainte de casatorie, tot asa vei fi si dupa nunta (2006)

0
179

Andrei Partos
Andrei Partos

Interviu publicat în Tango nr. 19/ 2006
Andrei Partos a fost unul dintre primii DJ ai României de dinainte de Revolutie. E unul dintre putinii jurnalisti care, de decenii, nu s-au abatut de la regulile comentariului muzical nonconformist, pertinent, captivant. Stie totul despre muzica lumii si despre show-biz-ul românesc, nu e strain nici de legile stranii ale sufletului femeiesc, pentru ca a iubit mult si s-a lasat iubit peste masura, si nu se sfieste sa spuna, cu vocea lui tandra, adevaruri colturoase, in emisiunile sale de radio care au facut ratinguri record la postul national, apoi la Radio Total, Activ FM, Radio Romantic si, in prezent, la Romania Actualitati, unde realizeaza „Psihologul muzical“.
Am fost crescut fara nicio referire la apartenentele etnice
Marea Dragoste / Tango: Esti 100% ungur?
Andrei Partos:
Cred ca da, dar s-ar putea sa am un mic procent si de evreu, dar nu stiu exact cit. N-am reusit sa aflu multe lucruri despre mine, de aceea mi-am si cerut dosarul la CNSAS, ma gindeam ca poate descopar mai multe.
Marea Dragoste / Tango: Si ti l-au dat?
Andrei Partos:
Mai intii mi-au raspuns oficial ca nu am dosar. Asta se intimpla acum patru ani. Eu am insistat si, pina la urma, mi-au dat 20 de pagini, pe care le am, gratie lui Vadim Tudor. Eu eram urmarit si, in baza urmaririi mele, l-au urmarit si pe el, iar el si-a primit dosarul in care erau transcrise convorbirile noastre telefonice. Vorbeam foarte des.
Marea Dragoste / Tango: Cu Corneliu Vadim Tudor?!
Andrei Partos:
Da. Am fost colegi de facultate, apoi de redactie. El a terminat inaintea mea, dar  jucam handbal amindoi in echipa Universitatii si ne-am cunoscut bine, apoi ne-am tot intilnit, ba la Costinesti, ba prin alte parti pe unde faceam eu discoteca. Iar, prin 1981-82, a insistat sa vin sa scriu la „Saptamina“. Se tot spune ca „Saptamina“ era ziarul Securitatii, dar eu n-am inteles de ce se spune asa. Oricum, „Saptamina“ era revista cea mai completa si cea mai citita a României pina in 1989.
Marea Dragoste / Tango: Cum era Vadim, in perioada aceea?
Andrei Partos:
Gura mare a avut intotdeauna, dar si eu aveam, asa ca ne ciondaneam tot timpul. Vadim Tudor era intr-o retea cu persoane care aduceau videocasete si le dadeau de la unul la altul. Eu ii trageam muzica la schimb. Pe urma, am inceput sa le vind, dar el era mereu suparat ca nu vindeam cit voia el si nici cu pretul pe care-l voia el. Si ne certam la telefon, iar toate discutiile noastre erau notate. Am gasit foi in dosarul lui, cu transcrieri ale convorbirilor dintre 1982 si 1989, documente care sint si amuzante, caci nu e o transcriere exacta, cum te-ai astepta, ci e o versiune a unui analfabet, care a scris si el cum a priceput. Citesti si te intrebi „am spus eu asa ceva?!“. La un moment dat, Vadim era suparat ca nu-i scosesem pe „Savoy“ pe locul I, in rubrica mea de top din „Saptamina“. Dar eu aveam scrisori de la public, stiam pulsul si nu puteam sa-i pun asa, pe locul intii, doar fiindca voia Vadim. Si el facea scandal ca ii pun pe preferatii mei, pe Bittman, care e evreu, pe Jack Rotaru, care era tot evreu! Iar eu habar n-aveam de etnii, caci am fost crescut fara nici o referire la apartenentele etnice! Mai ales ca ai mei vorbeau prost româneste, deci nu le ardea sa glumeasca pe seama etniilor. Dupa Vadim, fiecare era evreu sau ungur sau ceva… si toata lumea era desfiintata.
Marea Dragoste / Tango: Cum ai ajuns sa fii DJ intr-o tara comunista?
Andrei Partos
: Multa vreme nu m-am gindit la asta. Voiam neaparat sa fac sport si am facut cit s-a putut: inot de la 6 ani si, mai apoi, scrima. Si stii de ce? Tata s-a duelat la Viena (unde a studiat medicina) cu un coleg, pentru o gagica. Avea o mica cicatrice pe frunte. Mi-a povestit asta cind aveam 7-8 ani. Iti dai seama cit m-a marcat! Asa ca visam si la medicina, pentru ca era o meserie de familie, iar pentru mine modelul patern chiar a contat foarte mult, dar nu voiam sa renunt nici la sport. Am dat la medicina la Tirgu-Mures, la sectia româna. Dar n-am intrat. Si, ca sa nu plec in armata, am venit acasa si m-am dus la Scoala tehnica sanitara, unde dadeau toti cei care cadeau la medicina. Si am facut doi ani, am certificat de asistent de igiena. Si-n anii aceia am inceput sa ma ocup de muzica.
In vacanta intrasem in lumea „celor adevarati“, adica a barbatilor
Marea Dragoste / Tango: Care a fost prima ta poveste de dragoste?
Andrei Partos:
La liceu a fost. Primul an de dragoste a fost juvenil autentic: ii duceam geanta, ne plimbam prin parc, mergeam la „Casata“ si mincam profiterolul care mai exista inca, ne pupam la lift… A fost platonic si frumos, ca in filme, pina s-a terminat clasa a-IX-a. In timpul verii, m-am desteptat si eu, probabil si ea, asa ca, la revenirea in clasa a-X-a, eram mai smecher, mai golan… In cele trei luni de vara in care nu ne-am vazut, in vacanta, intrasem in lumea „celor adevarati“, adica a barbatilor.
Marea Dragoste / Tango: Cum iti amintesti de momentul acela? Te-a marcat?
Andrei Partos:
Nu, dar stiu ca poate produce traume. Barbatii care nu-si localizeaza filmuletul acelui moment au o problema si foarte multi ramin cu ea, pina vine cineva si identifica acel reper. Prima intilnire sexuala nu ai cum sa o uiti, fie ca esti barbat sau femeie. Cine spune altfel minte. Poti sa ai o amintire placuta sau neplacuta, dar o ai, n-ai cum sa uiti. Ca dovada ca sint femei care ramin indragostite pe veci de barbatul care a fost primul in viata lor. Si barbatul tine minte, dar pentru el nu conteaza la fel de mult.
Marea Dragoste / Tango: Si in cazul tau cum a fost?
Andrei Partos:
Tin minte, era o fata mai mare, cu experienta, eu eram cel mai mic din gasca, aveam vreo 14 ani si jumatate. Mi-au recomandat-o baietii mai mari, am fost la o petrecere si a venit la mine acasa, fiindca ai mei erau plecati. Si asta a fost. Am ramas in relatii de prietenie, ne-am mai povestit una, alta, ne-am mai vazut de citeva ori… Ea era, cum spuneam, cu vreo 6 ani mai mare.
Marea Dragoste / Tango: Atunci ti se parea foarte mult?
Andrei Partos:
Nu. Acum, m-ar deranja, dar atunci, nu. A fost de bun augur.
Marea Dragoste / Tango: Ce parere ai despre relatiile cu diferente mari de virsta?
Andrei Partos:
Eu trebuie sa recunosc ca, de la momentul acela, nu am mai avut relatii cu persoane de o virsta cu mine sau macar cu un an mai mari decit mine. Niciodata. M-am invirtit intr-un mediu, cel muzical, in care era constanta virsta tinara. Cei care ma ascultau la radio sau veneau la discotecile unde puneam eu muzica aveau pina in 35 de ani, 40 de ani maxim. Eu, acum, am 57 de ani. Fetele sau doamnele care se ocupau de muzica nu au tinut pasul cu mine, au ramas pe drum, s-au ocupat de altceva. Dar eu am ramas in acelasi mediu. Nu vreau sa par o victima „saracul, nu are incotro si vorbeste numai cu femei tinere“, dar asta e mediul in care ma invirt.
Marea Dragoste / Tango: Dar cum te-ai hotarit sa te casatoresti, totusi? Citi ani aveai?
Andrei Partos:
Cind ne-am cunoscut, ea avea 19 si eu 24, dar ne-am casatorit patru ani mai tirziu. Ne-am cunoscut la facultate, ea era „Miss Boboc“ la Drept, in aceeasi cladire in care era si Psihologia. Eu terminam facultatea, ea abia o incepea. Era frumoasa, recunosc, si i-am facut curte, ne-am tot plimbat, ne-am simtit bine impreuna, dar, cind am ajuns la faza in care sa ne mutam amindoi, a intervenit familia ei… Era tot din Brasov, ca si mine, avea tatal colonel, iar eu – cu dosar prost… Eram ungur si aveam si sora care urma sa plece in America…  Asa ca m-am dus la ei, la Brasov, sa-i induplec. Si am trecut prin tot felul de teste – daca rezist la bautura, mi-au pus mii de intrebari. Tatal ei avea informatii despre mine ca sint DJ, ceea ce era egal, in mintea lui, cu derbedeu. Si, desi m-am prezentat cit am putut eu de bine, n-a vrut sa lase fata de nici un fel. Si-atunci i-am spus: „noi oricum ne luam, chiar daca nu vreti“. Iar taticul ei a mai ciufulit-o o data si inainte de nunta. De fapt, chiar a batut-o…
Marea Dragoste / Tango: Cumplit!
Andrei Partos:
Casatoria a avut loc in 1977. Si, in ‘78, s-a nascut Andrei, desi nu eram pregatiti pentru a avea copil, stateam la ai mei, era clar ca nu avea sa fie ceva bine. In perioada aceea, eu faceam naveta. Din ‘75, mergeam la Constanta, la Clinica de copii unde lucram, apoi la discoteca unde lucram, ea mai venea pe acolo, statea vara cu mine. Cind a terminat, a luat repartitie la Alexandria. Atunci a fost primul conflict intre noi, pentru ca eu i-am spus sa-si ia un post pe traseul Bucuresti – Constanta, dar nu m-a ascultat. Si m-am trezit obligat sa-mi iau transfer de la Constanta la Alexandria, la Spitalul de Psihiatrie de acolo. Intre timp, Liuba, sotia mea, ramasese insarcinata si a reusit sa obtina transferul la Bucuresti. Iar eu m-am trezit singur acolo, in Alexandria, intr-o lume pe care n-o agream, si am fost nevoit sa stau pina in 1985. Practic, aveam vieti complet paralele. Acasa era acasa, dar la Alexandria cunosteam lume, ieseam in lume, aveam o alta viata.
Mama si-a pus capat zilelor. S-a sinucis
Marea Dragoste / Tango: Cunosteai si alte femei? Sotia ta stia lucrul acesta?
Andrei Partos:
Cunosteam si alte femei si uneori, sotia mea mai afla. Se gasea cine sa-i spuna, ca dovada ca am si ajuns la divort. Am hotarit sa ne despartim prin 1982, dupa niste ani buni de naveta. Divortul s-a pronuntat in 1985, deci 3 ani de zile am stat despartiti in fapt, dar nu cu acte. Si nu a fost un proces prea lejer. S-a apelat la lucruri nu prea elegante, desi noi ne propuseseram initial sa ne despartim cit se poate de civilizat, n-a fost chiar asa. Ea a incercat sa ma scoata cu acte afara din casa, din casa parintilor mei, si atunci a trebuit sa apelez la mama care, pina la momentul acela era buna prietena cu sotia mea. Si mama a spus la proces niste lucruri care au suparat-o foarte tare pe Liuba, lucruri adevarate. Ca si la ea mai venea lume, o mai vizita cite cineva, mai iesea… Eu atunci am aflat, caci propria mea mama nu-mi spusese nimic si nici nu pot s-o condamn. Si s-a decis divortul din vina ambelor parti si nu am mai fost dat afara din casa. Dar conflictul intre ea si mama mea a ramas. Fosta mea sotie nu-i mai vorbea mamei si i-a interzis si lui Andrei, nepotului ei, sa-i mai vorbeasca, desi era bunica lui, desi stateam in aceeasi casa! N-a fost deloc frumos niste ani de zile. Iar situatia a devenit insuportabila pentru mama, care si-a pus capat zilelor. S-a sinucis.
Marea Dragoste / Tango: Cum ai aflat de tragedia asta?
Andrei Partos:
Era pe 4 mai, iar eu eram in casa. Trebuia sa plec la Costinesti, dar nu am mai plecat. Am crezut ca mama e in camera ei, dar, vazind ca nu iese, am dat telefoane la prietenele ei, sa vad daca nu este plecata. Nu era, dar usa era incuiata. Si, pina la urma, am spart usa. Era acolo. Inghitise niste pastile. Am chemat procuratura… Toate astea le-am dus singur. Si cind a murit tata a trebuit sa vin de la mare si sa plec inapoi pentru ca trebuia sa lucrez, aveam program in discoteca. Am venit, l-am inmormintat si am facut program in discoteca in aceeasi seara. Nu era ca acum, nu puteai lasa pe cineva in locul tau si nu puteai lasa o multime de oameni sa astepte. Si, asa cum fac artistii, care uneori cinta sau joaca indiferent de nenorocirile din viata lor, m-am straduit sa nu se simta.
Marea Dragoste / Tango: Ai avut foarte multe admiratoare. Cum ai gestionat asta?
Andrei Partos:
Uneori rau, alteori bine. M-a influentat in primul rind conditia de la Costinesti, pentru ca acolo traiam o suta si ceva de zile pe an, asta multi ani la rind. In conditiile date, si cind eram insurat, si cind eram neinsurat, era acelasi lucru. Tentatia exista si cedarea exista. Sigur ca am facut si greseli, pentru ca uneori alimentam o speranta, chiar daca eu nu incurajam persoana respectiva. Nu faceam promisiuni. Lucrurile mergeau de la sine, dar partea rea era ca uneori nu stiam sa ma opresc la timp, sa spun nu, abia in timp am capatat maturitatea de a sti sa nu ma implic sau sa ma opresc.
Marea Dragoste / Tango: Invirtindu-te in zona show-biz-ului, ai avut vreodata o aventura cu o vedeta?
Andrei Partos:
Paradoxal, nu.  Nu pentru ca nu m-ar fi atras, erau femei foarte frumoase, dar niciodata nu am profitat de context. Am lucrat la „Paradis“, unde era trupa de dansatoare a lui Patrichi, dar niciodata nu m-au tentat. Si nici soliste. Unii isi fac un titlu de glorie, ca sa aiba ce povesti la batrinete, ce de nume au avut. Eu nu pot sa-ti dau nici un nume si nici nu-mi pare rau. De altfel,  cind vad pe cite unii ca se lauda si dau nume, chiar ma revolta. Era un personaj celebru in Bucuresti, fratele lui Andrei Oisteanu, care umbla cu un carnet pe care voia sa-l umple cu 1000 de românce in palmares, inainte de a pleca din tara. Avea o teorie a lui, legata de energia pe care trebuia s-o acumuleze inainte de plecare. De altfel, era un om cult, filosof. Si avea mare priza la femei. Le agata nediscriminatoriu, doar ca sa-si faca numarul, indiferent ce erau, chiar si florarese, el trebuia sa-si completeze locurile in carnetel.
Marea Dragoste / Tango: Nu e ingrozitor de mult, 1000 de femei? Trebuie sa existe, totusi, niste cifre ale normalitatii.
Andrei Partos:
Pai, nu era asa mult. Un artist rock, care sta la mare, vara de vara, poate avea, sa zicem, trei relatii pe saptamina. Relatii, nu contacte, ca dintr-astea pot avea si seara de seara! Ia fa un calcul! Intr-o suta de zile, poti avea 70 de femei. Si fanele vor, se inghesuie, stau la coada. Pentru ele este ca un trofeu, il percep pe rocker-ul, pe artistul respectiv ca pe un obiect.
Transmisia in direct de la nunta lui Columbeanu m-a convins cit de penibila poate deveni casatoria
Marea Dragoste / Tango: De ce nu te-ai mai casatorit niciodata?
Andrei Partos:
Cred ca n-am vrut destul de mult. S-ar fi putut intimpla. Dar n-am fost foarte convins ca trebuie si pot sa spun ca, din ce vad in jurul meu, institutia casatoriei a capatat cu totul alte conotatii. Prea des auzi ca si-au facut un act si s-a schimbat ceva. Si vad, in acelasi timp, cupluri care exista de 10 ani, de 20 de ani, fara nici un document, fara nici o problema, cu copii, cu relatii cit se poate de echilibrate. Chestia cu gura lumii, cu rochii si costume si transmisie in direct la televizor nu e o solutie. Transmisia in direct de la nunta lui Columbeanu m-a convins cit de penibila poate deveni institutia asta, nunta, casatoria. A fost cel mai nasol exemplu, cred ca multa lume a spus „eu asa ceva nu vreau“.
Marea Dragoste / Tango: Doamnele erau la fel de convinse ca nu le trebuie casatorie?
Andrei Partos:
Nu erau la fel de convinse, dar nu erau nici foarte convinse ca trebuie. Cred ca o singura data am avut o discutie serioasa, in ultimii 20 de ani, in care sa se puna problema: „ce facem, ne luam sau nu ne luam?“ Si n-a fost sa fie. Asa ca eu nu inteleg de ce sa te apuci sa faci nunta si petrecere…
Marea Dragoste / Tango: Nu e vorba de nunta propriu-zisa, ci de oficializarea relatiei, care iti poate da o certitudine in plus.
Andrei Partos:
Daca nu-ti dau certitudine barbatul si relatia in sine, n-ai sa gasesti certitudini in acte… Daca cineva sta linga tine, sta pentru ca-si doreste acea relatie. Daca esti nesigur in relatie inainte de casatorie, tot asa vei fi si dupa nunta.
Marea Dragoste / Tango: Care este acum relatia cu fiul tau? Seamana cu relatia pe care ai avut-o tu cu parintii tai?
Andrei Partos:
Multi tineri se rup de parinti prin plecarea fizica din casa, asa cum s-a intimplat intre mine si fiul meu. La mine n-a fost cazul. Eu si parintii mei ne-am racit stind in acelasi loc. Am fost gelos pe afectiunea pe care o primea sora mea din partea lor. Stiu ca e urit, dar mi se parea nedrept ca stringeau cureaua ca sa mearga la ea in SUA in fiecare an, iar eu ma chinuiam acasa cu copil, nevasta si greutati materiale. In timp, am inteles ca gindeam gresit. Dar, sigur, relatiile parinti-copii sint determinante pentru existenta noastra. Ceea ce regret cu siguranta este ca nu pot avea o relatie 100% prieteneasca cu fiul meu. Distanta si educatia data de mama (din 1990 pina acum) au generat o relatie oarecum formala intre noi. Sora mea tine foarte aproape de copiii ei. Desi sint mari si departe fizic de ea. Ea a primit afectiune mai multa si are de dat!
Marea Dragoste / Tango: Cind a plecat din tara baiatul tau?
Andrei Partos:
A plecat in 1990, in Suedia, cu acordul meu, e adevarat. Si dupa aceea, relatia a fost destul de rece. Dupa o vreme, am inceput sa corespondam, a venit in tara, primele intilniri au fost mai reci, a trebuit, la un moment dat, cind am considerat eu, sa-i povestesc cum a fost cu bunica, cum ne-am despartit. Eram convins ca stie numai varianta mamei sale si n-am considerat ca sint turnator daca-i spun si varianta mea. Si cred ca a inteles.
Marea Dragoste / Tango: Esti in continuare angajat la postul national de radio?
Andrei Partos:
Sint doar colaborator. In ’90, cind m-am intors in Radio mi s-a spus: „La redactia muzicala nu poti fi angajat pentru ca n-ai Conservatorul“. Si am intrebat „De ce trebuie sa ai Conservatorul?“ Si ma intreb si azi acelasi lucru, cind de fapt trebuie sa vorbesti bine, sa ai voce, sa vorbesti corect, sa stii limbi straine si sa ai empatie pentru a da publicului muzica pe care vrea s-o asculte. Astea nu se invata la Conservator. Numai postul national a ramas cu aceasta cutuma. Si cred ca numai in Romånia se mai poate asa ceva.
 
sursa: Tango nr. 19/ 2006

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here