Despre blazarea și autosuficiența rockerului român, dar mai mult despre minunatul concert Nuțu Olteanu’s Guts & Grace de la Sala Dalles (19.10.2024)

octombrie 20, 2024

812

Seara de sâmbătă mi-am petrecut-o la Sala Dalles, unde trupa suedeză Nuțu Olteanu’s Guts & Grace a lansat albumul „Procrastinators” printr-un concert de zile mari. Despre Nuțu Olteanu am auzit multe povestiri (cel mai recent interviu este din 13 octombrie, când Nuțu a discutat cu Andrei Partoș la Foc de P.A.E. mai bine de o oră – click aici pentru a asculta!). L-am și văzut pe scenă în vreo două ocazii scurte, fiind invitat în concertele Holograf. Aseară, însă, l-am văzut pentru prima dată într-un concert pe cont propriu, cu trupa lui. M-a impresionat profund! În primul rând, Nuțu Olteanu este foarte expresiv când cântă la chitară, îi poți citi pe chip fiecare notă și fiecare emoție. Trupa sună bestial! Au fost pe scenă alături de Nuțu: Kjell Allinger – orgă, Per Bejstam – chitară bas şi Magnus Brandell – tobe.

A fost un concert bun, rock cântat în forță, cu trăire. Și se simte când pui suflet în ceva. Iar cei patru artiști de pe scenă au făcut-o din plin. Pe lângă piesele de pe primul album al grupului, ne-am bucurat și de câteva cântece din repertoriul lui Stevie Ray Vaughan și Jeff Beck. Nuțu Olteanu a mărturisit că Pipaiu l-a sfătuit să bage în setlistul concertului și câteva coveruri, „ca să nu se plictisească lumea”. Nu cred că s-ar fi plictisit nimeni, dar m-am bucurat să ascult și câteva coveruri. Mi-a plăcut foarte mult și cum cântă cu vocea Nuțu Olteanu. Excepțională varianta lui a piesei „Noaptea” din repertoriul Iris. Mi-a plăcut chiar mai mult decât originalul unde vocalist este Cristi Minculescu!

Albumul sună foarte bine și vă recomand să îl cumpărați și să îl ascultați cap-coadă. Să lăsați cele 13 cântece să curgă. Senzația este unică. Personal, ador cântecele „Dunărea Delta Blues”, „Descântec”, „The Procrastinator”, „No Cure” și „November Sun”. În foaierul Sălii Dalles au exista la vânzare tricouri, albumul trupei, cărți scoase de Radu Lupașcu.

L-am simțit puțin supărat pe Nuțu Olteanu la Sala Dalles. Și avea tot dreptul să fie așa. Sala nu a fost plină. Șocant, pentru mine! Mă așteptam să fie plină ochi, să văd acolo tineri chitariști, dornici să învețe, să „fure” din tehnica lui Nuțu (oare unde sunt elevii multelor academii de rock, de exemplu?), să îi văd pe în sală pe chitariștii pe care Nuțu i-a influențat, și, nu în ultimul rând, pe colegii lui de generație. I-am văzut în sală pe Anda Pittiș, Marcian Petrescu, Nelu Dumitrescu, Mugurel Vrabete,Ioan Big,Ilie Stoian,Minel Stoica, Ana Călin, Radu Cârlan, Călin Irimescu, Eugen Caminschi, Iulian Ignat și sper că nu am sărit pe nimeni.

Mi-e greu să accept că Rockerul român s-a blazat atât de mult încât nu se mai poate bucura de muzică bună. Simplul fapt că dacă dai căutare pe pagina de Facebook a singurului post de radio cu profil de rock (cel puțin așa se laudă Rock FM) după numele lui Nuțu Olteanu, îți apar postări din 2014 și 2013, spune mai mult despre așa zisa industrie muzicală și așa zișii iubitori de rock. Este o radiografie tristă a stării precare în care se află rock-ul românesc.

Eu m-am bucurat că am avut șansa să merg la acest concert și îi mulțumesc lui Radu Lupașcu pentru invitații. Sper din tot sufletul să mai am ocazia să văd live trupa Nuțu Olteanu’s Guts & Grace și sper ca rockerii precum și oamenii de presă să se trezească mai repede din amorțeala care i-a cuprins și să își amintească un lucru important: dacă nu susții cu adevărat ceea ce îți place, îl vei pierde!

Aveți mai jos o galerie foto precum și setlistul concertului (mulțumesc Mihai Manea-Croco).