FAT FRUMOS ERA FRUMOS

1
214

basme povesti fat frumos harap albArticol de Dara Codescu
Nu stiu cati copii mai asculta basme cu Feti Frumosi si Ilene Cosanzene, dar, in ideea ca ar incerca, sunt sigura ca vor muri de ras. Depasite de vreme, personajele basmelor romanesti pacatuiesc prin exagerarea calitatilor lor si, inevitabil, cad in neverosimil. Maretul Harap Alb este viteaz cum nu se poate. Si frumos. Ma rog, frumosi or fi fost, daca asa zice povestitorul (desi nu stiu de ce m-as increde in gusturile lui), dar nu prea ne iese calculul cu vitejia! Din ce reiese ea? E adevarat, Harap Alb invinge zmeii, dar nu cu forte proprii. Mai intai, are un cal fermecat, apoi este ajutat de Sf. Dumineca, urmeaza un troc cu niste albine si furnici: el le salveaza viata, ele ii dau cate o aripa fermecata. Ca si cum n-ar fi fost de-ajuns, eroului nostru i se mai alatura si o ceata de voinici – Setila, Ochila… – toti cu puteri supranaturale, care il scot pe frumos din toate incurcaturile.
Greuceanu, alt frumos, reuseste sa aduca omenirii luna si soarele, furate de zmei. Dar cum reuseste? Cu un palos fermecat, apoi printr-o serie de metamorfoze: se da peste cap de trei ori si se transforma in porumbel, se mai rostogoleste o data si devine musca. Cu tertipuri de-astea vrajitoresti, tot sa fii viteaz! Si, neaparat, frumos!
Praslea cel voinic, in afara de faptul ca e si voinic, peste ca-i si frumos, are acces nelimitat la apa vie, carevasazica, de cate ori moare, de atatea ori invie.
E, acum, explica-le copiilor cum sa le urmeze modelul astora si sa fie si ei curajosi!
Aproape ca ti se face mila de zmei, macar astia lupta cinstit. Dar sunt urati, ce-i drept!
In plus toti fetii astia frumosi trec prin toate aventurile, nu de flori de mar, asa, nu! Daca se vor intoarce victoriosi, toti, dar toti, primesc fata imparatului de nevasta si jumate de imparatie. Pai, avem alta problema: cum de o vrea pe printesa, pe Cosanzeana, cine o fi ea, fara s-o iubeasca? O ia asa, orbeste? Chiar daca o fi zarit-o, nu poti sa stii in ce te bagi. Poate fata e rea, e proasta, e aiurita! A, stati, stie ca e frumoasa! Asa, si e recompensat si cu o avere uriasa. O face si pentru bani, numai pentru bani? Numai pentru fata, e exclus. Ar fi refuzat averea. Deci…Fat-Frumos actioneaza interesat, ce sa mai ne invartim!?
Pe de alta parte, planul doi, adica printesele de maritat, sunt niste figurante. Aflam despre ele doar, ati ghicit, ca sunt frumoase. Despre niciuna nu se aminteste de vreun dram de glagorie. Ele pun conditii pretendentilor, dintre cele mai bizare: sa li se aduca salati din gradina ursului, nestemate din coarnele cerbului si pe mamitica dracului facuta ghem, eventual. In timpul asteptarii, despre ele nu aflam nimic. Poti presupune ca se uita in oglinda, casca, mananca dulceata, prind fluturi, de-astea.
Regretabil e ca mitul frumusetii s-a perpetuat pana in zilele noastre. Tinerele noastre se lupta vitejeste pentru frumusete. Atat. Este singurul ideal. Bine, nu e numai vina lor, feti-frumosii contemporani nu par sa-si doreasca mai mult.
In basmele culese de autori straini, eroinele sunt putin diferite. Alba ca Zapada mai face si cate ceva prin casa piticilor: curatenie, mancare. Ceea ce inseamna ca e si harnica. Cu conditia sa nu treaca vreun negustor cu gateli, ca se duce buluc. Asa cade victima de trei ori, mamei sale vitrege, care avea o singura idee, dar fixa: sa fie cea mai frumoasa din tara. Si asta mica ii facea concurenta. La frumusete, ca, la minte… Adica, vezi ca te otraveste blestemata de imparateasa, de doua ori, dar tu te napustesti ca toanta, sa vezi ce vinde travestita! Aici, figuratie face printul, care apare doar in final, s-o pupe. Si-i sare proastei marul din gat, dupa care se duce sa se marite.
Cenusareasa e frumoasa, dar si foarte muncitoare. Aparent! Pentru ca, inainte de a pleca la bal, pasarile si toate jivinele vin s-o ajute. O zana ii da haine si caleasca, deci este ajutata tot timpul. Evident, surorile vitrege sunt urate si rele. Vedeti, peste tot, frumosii sunt buni, iar uratii rai! Si aici, recompensa calitatilor sale este casatoria cu printul si viata la castel. Banii, averile sunt destinate eroilor, ce mai!
Frumoasa din padurea adormita este blestemata de o ursitoare sa moara exact in ziua in care va implini 15 ani. Se alatura o alta ursitoare si-i schimba blestemul, in altul mai bland, ma rog: sa adoarma in ziua aia si sa tot doarma inca o suta de ani. O nimica toata! Aici, personajul principal este prostia: imparatii, parintii fetei, se dau cu capul de toti peretii, timp de 15 ani, de soarta nedreapta. Numai ca, ei pleaca senini de acasa, exact in ziua aniversara! Fata umbla zaluda prin castel, gaseste o vrajitoare cu un fus otravit, se inteapa in el si zace o suta de ani, cu tot lumetul din castel. Noroc ca…vine printul, o pupa si se trezeste toata lumea.
Oricum ai da-o, ideea de corectitudine nu e de gasit! Si, daca ne gandim ca micutii cititori isi fac un model din eroii acestor basme, confruntarea cu adevarul nu va fi una comoda. Stiu, vorbim despre infruntarea dintre bine si rau, in care binele invinge. M-am saturat de lozinca asta. Atata vreme cat „binele” triseaza, nu operam cu principii cinstite.
Sa nu ziceti ca nu v-am spus povesti, inainte culcare! Sa fiti frumosi!
 

1 COMENTARIU

  1. Nu ati citit cu atentie Harap Alb. Nu fata il trimite dupa salata si nestemate ci Spanul. Si Harap Alb era milostiv si rabdator cu vicisitudinile si isi tinea cuvantul dat, deci calitati avea. Si este un mare adevar in basmele noastre raul nu-l poti invinge nici in lupta dreapta nici de unul singur.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here