În ediția trecută (28 martie), Andrei Partoș v-a oferit o nouă exclusivitate la Psihologul muzical: un interviu de 17 minute cu Garou. Îi mulțumim și pe această cale Lilianei Levința, care a intermediat legătura cu managementul artistului. Interviul a fost programat pentru vineri, 27 martie, la ora 19.00. De obicei, când facem interviuri telefonice, noi sunăm artistul la ora stabilită. De data aceasta, managementul canadianului a fost ferm: au cerut un număr de telefon unde pot suna ei. Zis și făcut. La ora convenită a zbârnâit telefonul. După un scurt dialog între manager și Andrei, în care au încercat să stabilească în ce limbă se va face interviul, i-am auzit vocea lui Garou.
Mai jos găsți traducerea interviului, precum și varianta audio.
Garou: Bună ziua!
Andrei: Bună ziua! Bună seara pentru noi!
Garou: Da, bună seara!
Andrei: Sunteţi în Polonia?
Garou: Da, exact!
Andrei: Şi aveţi mâine spectacol acolo?
Garou: Da, mâine am concert în Cracovia.
Andrei: Mult succes! Ştiu că polonezii vă iubesc!
Garou: Mulţumesc! Sunteţi foarte drăguţ! Preferaţi să facem interviu în franceză sau în engleză?
Andrei: Pentru mine este acelaşi lucru!
Garou: Cum doriţi (în engleză)
Andrei: Dacă doriţi în engleză este acelaşi lucru pentru mine!
Garou: Cum este mai bine pentru ascultători?
Andrei: Ascultătorii vor auzi traducerea în română.
Garou: Ah, de acord! Atunci să vorbim în franceză!
Andrei: De acord! Vreau să vă întreb unele lucruri pe care nu le cunoaştem despre cariera dvs, pentru că aţi debutat înainte de 2000. Aş vrea să vă întreb de ce aţi avut prima trupă cu un nume englez? The Untouchables…
Garou (râde): Este o întrebare bună…. (râde) La început cântam rhythm & blues şi soul şi ne numeam Garou & Les Incoruptibles, care înseamnă cam acelaşi lucru.
Andrei: Da, era chiar mai bine.
Garou: Da… Am intrat într-un bar din vestul Montrealului, am vrut să cântăm acolo. Ei erau anglofoni şi când au auzit cum ne numim au spus că nu se poate… nu puteau pronunţa numele trupei, aşa că am decis să ne spunem The Untouchables! Toată lumea a îndrăgit această denumire, merge bine şi pentru francofoni şi pentru anglofoni, aşa că am decis să păstrăm acest nume….
Andrei: Aşa v-a descoperit Luc Plamondon?
Garou: Da, exact aşa s-a întâmplat! Este adevărat că la vremea respectivă veneau foarte mulţi să vă vadă cântând în baruri, reprezentanţi ai unor case de discuri, manageri. Pe atunci nu ştiam exact dacă vreau să fac o carieră din muzică, iar când Luc Plamondon mi-a propus rolul lui Quasimodo, a fost o mare şansă pentru mine. Niciodată nu mi-am închipuit că voi traversa ocean într-o zi şi că voi putea merge în Europa, la Paris. După ce am făcut acest rol, am început să-mi împart viaţa jumătate în Europa, jumătate în SUA.
Andrei: Este adevărat că rolul Quasimodo a fost un adevărat test pentru dvs?
Garou: Pentru mine a fost o aventură cu multe emoţii, pentru că iubeam foarte mult blues-ul unde este multă emoţie şi durere pe alocuri. Nu mi-am închipuit niciodată că va deveni o aventură de succes, aşa cum s-a şi întâmplat. Dar este adevărat că a fost şi o aventură emoţională şi una fizică pentru că mergeam cocoşat şi îndoit. (râde)
Andrei: Te mai dor genunchii şi acum?
Garou: Nu atât de rău. Mai am unele probleme la genunchi după rolul lui Quasimodo, am şi dureri de spate, dar nu-i nimic. Totuşi, am suferit mai puţin decât personajul.
Andrei: Asta este adevărat! Este adevărat că independenţa şi libertatea definesc existenţa dvs?
Garou: Pentru mine, esenţa este autenticitatea. Este cel mai important aspect pentru mine. Este adevărat că nu putem fi autentici fără o anumită libertate şi independenţă. Pentru că atunci când nu avem luxul de a face alegeri instinctive, care reflectă crezul nostru, nu putem fi autentici.
Andrei: Dvs le aveţi, chiar şi libertatea.
Garou: Libertatea, da. Am avut şansa să fac ceea ce îmi place, aşa cum îmi place, şi în mod evident fac totul pentru public.
Andrei: Asta este bine şi pentru noi. În 2013 aţi avut şansa să faceţi o versiune canadiană a piesei All For One (Tous Ensemble). Cum a fost colaborarea cu Bryan Adams şi Roch Voisine?
Garou: A fost foarte bună pentru că deja, pe primul meu album… De fapt, în ziua în care am acceptat să semnez cu echipa lui Celine Dion, soţul ei a devenit managerul meu, uşile mi s-au deschis. Bryan Adams a fost invitat în spectacolul lui Celine Dion de la Montreal, eu am avut şansa să fiu acolo şi să-l cunosc. Iar Bryan mi-a scris o piesă pentru primul meu album, aşa că am fost fericit să reiau colaborarea la piesa All For One.
Andrei: Primul album în limba engleză, Piece Of My Soul, este al 5-lea sau al 4-lea album? De ce atât de târziu un album în limba engleză?
Garou: Da… am fost fidel publicului meu. Sunt foarte mândru că sunt un artist francofon că pot să cânt în ţările francofone, aşa cum este şi România. Unul dintre momentele cu care mă mândresc cel mai mult este faptul că în 2012 a fost desemnată piesa anului, aici în Polonia, o melodie a mea în limba franceză. Dar este adevărat că mulţi prieteni de-ai mei mi-au spus că ar trebui să cânt şi în limba engleză. Şi am făcut-o, în mod natural, atunci când am simţit, chiar dacă s-a întâmplat când lucram cu echipa lui Celine Dion pentru că ei aveau mai multă ambiţie decât mine şi vroiau să scot un album în engleză pentru a deveni cunoscut peste tot în lume. Dar asta nu a fost niciodată o dorinţă şi o intenţie a mea.
Andrei: Ce părere aveţi de faptul că nu mai există voci masculine?
Garou: Este adevărat că în muzica pop sunt multe voci feminine. Trăim într-o lume în care se pune accentul pe fizic, iar soliştii trebuie să se zbată mai mult pentru a ieşi la suprafaţă. Dar eu sunt fericit că am reuşit şi că provin din zona rhythm & blues. Nu ascund faptul că publicul meu este majoritar feminin (râde), dar bărbaţii care vin la concertele mele iubesc rhythm & blues.
Andrei: Am văzut că aţi organizat şi un concurs pentru a desemna cea mai mare fană a lui Garou la Quebec. Ce trebuiau să facă doamnele şi domnişoarele pentru a câştiga?
Garou: Trebuiau să scrie scrisori (râde) prin fan club… Este destul de haios. Dar este adevărat că relaţia mea nu este neapărat cu fan clubul, ci este mai mult cu publicul în general. Mă dăruiesc mult mai mult pe scenă.
Andrei: Asta este foarte bine!
Garou: Aşa prefer şi eu!
Andrei: Proiectul Les Enfoires vă mai este aproape de suflet?
Garou: Da! Sunt deja doi ani de când nu am mai putut participa pentru că nu-mi permite programul. Dar nu vreau să mă opresc pentru că este o cauză nobilă. Este vorba despre oameni care nu au ce mânca, care nu au adăpost. Eu sunt și Ambasador al Fundației One Drop, iar acest proiect este o cauză nobilă pentru că trebuie să muncim foarte mult.
Andrei: Mai sunteţi interesat de show-ul The Voice Of France? Sau sunteţi doar coach?
Garou: A fost o experienţă superbă! S-au creat legături puternice cu nişte oameni extraordinar de talentaţi, dar este adevărat că acum sunt fericit că pot face şi altceva, pentru că participarea la acest show îmi cerea destul de mult timp. Poate că voi mai participa la un nou sezon mai târziu pentru că aceasta este, probabil, cea mai bună pepinieră de muzicieni noi. Aşa că dacă îi putem ajuta pe aceşti oameni talentaţi, împărtăşindu-le experienţele noastre, nu trebuie să ne oprim.
Andrei: Am văzut că sunteţi şi gazda Teletonului în Franţa, cu piesa Petit Garcon, pe care o interpretaţi alături de Ryan. Cum a fost experinţa?
Garou: A fost o mare onoare că mi s-a propus să fiu gazda Teletonului. A fost un an foarte încărcat. Am vorbit despre cei care nu au ce să mănânce, ce să bea, dar când vezi copilaşi cu probleme de sănătate este un lucru dur care te loveşte rău.
Andrei: Pentru România aţi pregătit un show special, având în vedere că veniţi pentru prima dată? Sau va fi Rhythm & Blues plus câteva piese pe care le îndrăgiţi?
Garou: Va fi acelaşi spectacol, dar sunt nerăbdător să testez publicul din România. Având în vedere că vin pentru prima dată în România sunt puţin emoţionat. Am avut emoţii şi când am mers pentru prima dată în Noua Caledonie, în Tahiti, dar emoţiile sunt mai mari când vine vorba despre România, care este o ţară francofonă.
Andrei: Dar veţi cânta în engleză.
Garou: Şi în franceză şi în engleză. Jumătate-jumătate.
Andrei: Atunci e bine! Veţi veni cu trupa de blues?
Garou: Da, am o adevărată trupă de blues. Sunt 5 muzicieni fabuloşi care fac un show bun. Este o echipă de care sunt foarte mândru. Veți vedea că există o legătură excelentă între noi pe scenă.
Andrei: Aş vrea să vă rog să ne recomandaţi două-trei piese pe care să le difuzăm la Radio România ca să vă descopere oamenii.
Garou: Este foarte frumos din partea dvs. Există o piesă cu care deschid show-urile mele, care se numeşte Avancer, este pe albumul Au Millieu De Ma Vie, care este al doilea album cu piese originale. Această piesă mă reprezintă, este legătura dintre ceea ce făceam înainte şi ceea ce fac astăzi. Pe albumul Rhythm & Blues există un cover după Gilbert Becaud, Quand Tu Danses…
Andrei: Da, ştiu piesa, este foarte frumoasă!
Garou: Da… este foarte rhythm & blues. Iar a treia vă las pe dvs să o alegeţi…
Andrei: Am difuzat deja coverul după Leonard Cohen, Everybody Knows. Pentru că este canadian şi este foarte iubit aici în România. Şi cred că am făcut bine,
Garou: Atunci va trebui să o cânt în concert. O voi include în concert!
Andrei: Mă bucur să aud asta!
Garou: Trebuie să o reascult şi să-mi amintesc textul…
Andrei: Everybody Knows…
Garou: Da, ştiu, îmi place piesa!
Andrei: Vă mulţumesc şi sper să vă întâlnesc pe 8 aprilie. Vă aşteptăm!
Garou: Abia aştept şi eu să vă văd!
Andrei: Vă mulţumesc!
Garou: Vă mulţumesc şi eu! La revedere Andrei!
- SĂPTAMÂNA MEA PE FB. 5-11.05 - mai 13, 2025
- Remember Julieta Szönyi. Articol de Gàlfi Akos - aprilie 18, 2025
- Dan Turturică nu ne vrea la #Eurovision și jignește creatorii pop rock din România - aprilie 17, 2025
