Liviu Popescu, fostul director interimar la Radio România, a acordat un interviu celor de la G4Media, în care vorbește despre concluziile pe care le-a tras după 5 luni și jumătate de interimat.
Omul se referă și la muzica difuzată pe post și audiență. Nu e de mirare că fenomenul radio e în declin, dacă astfel de oameni sunt puși în fruntea instituțiilor media.
Vă las mai jos un fragment din interviu (dar vă sugerez să îl citiț în întregime). Ne-am bucura să aflăm opiniile voastre.
Reporter: Care este structura audienței Radio România?
Liviu Popescu: Aici Radio România are aceeași problemă ca alte posturi publice de radio din Europa: are o audiență care îmbătrânește mai rapid decât îmbătrânește din punct de vedere statistic populația generală a României.
Potrivit datelor agregate pentru cele 16 posturi, ascultătorul tipic al Radio România are mai degrabă studii elementare sau medii în cel mai bun caz, e trecut de 60 de ani, este inactiv și locuiește mai degrabă în mediul rural. Publicul între 30 – 40 de ani are niște procente practic insesizabile și în general publicul activ și agenda lui nu prea sunt prezentate în agenda editorială.
Reporter: O bună parte a programelor difuzate sunt muzicale. Ce fel de muzică poate fi ascultată pe undele Radio România?
Liviu Popescu: Circa 60% din ceea ce difuzează Radio România, din nou cifre agregate, este muzică și am constatat că de cele mai multe ori această muzică este difuzată pe baza gusturilor unei singure persoane, care este play-list manager. Am descoperit de altfel că nu toate posturile aveau un play-list manager, iar acolo unde exista nu avea aceste atribuții în fișa de post, deci era un fel de voluntariat.
Felul în care era difuzată muzica era la latitudinea fiecăruia, ceea ce ridică o problemă de continuitate a activității: din punct de vedere managerial dacă, Doamne ferește, se întâmplă ceva cu acea persoană, postul respectiv de-a doua zi are o altă linie muzicală și va respecta gusturile unei alte persoane.
În România, două stații care nu sunt neapărat concurenți direcți ai Radio România – Kiss FM și Radio ZU – investesc peste un milion de euro anual în cercetări de piață în ce privește muzica, ca să înțeleagă gusturile.
Cu excepția canalelor specializate, de pildă Radio România Muzical, celelalte posturi nu par să-și fi pus problema ce muzică preferă publicul lor sau care este publicul țintă, în principal sau în secundar, în consecință ce muzică ar trebui să difuzeze ca să atragă acel tip de public.
O bună parte dintre producătorii de emisiuni muzicale cu care am interacționat nici măcar nu știu ce fel de public au. Asumpția este un foarte bună, din sondajele interne pe care le-am făcut, din punctul de vedere al stratificării socio-demografice, dar realitatea din cercetările de audiență e cu totul alta, dar nimeni nu pare să sesizeze acest lucru și să facă ceva în acest sens.
Aici intră și felul în care e difuzată muzica românească, o categorie în sine pe care Radio România o difuzează, indiferent de cât de veche e piesa respectivă, ea intră pentru că e muzică românească și pentru că e și o obligație de difuzare, e un anumit procent, dar în cadrul acelui procent, iarăși, umplem fără niciun fel de strategie.
Dau un exemplu care chiar m-a șocat, cred că în prima lună: am auzit o succesiune – Adele cu “Someone like you”, urmată de o intervenție, urmată de Ilie Micolov, “Dragoste la prima vedere”, urmată de o altă intervenție, iar a treia era ceva rap hardcore și am pus această întrebare simplă: cine ascultă, din muzica din telefon sau din muzica de acasă, această succesiune? Adică cineva după ce o ascultă pe Adele zice “Ah, ce l-aș asculta pe Ilie Micolov” și printre explicațiile pe care le-am auzit – că am auzit destule – că difuzarea lui Ilie Micolov și “Dragoste la prima vedere” înseamnă misiune publică.
Asta e una dintre problemele fundamentale acolo, acest ansamblu de muzică – programe editoriale este ceea ce eu am denumit în mod generic “șaorma cu frișcă”: propunem tot ce avem în frigider într-o șaorma, și frișcă, și maioneză, și zacuscă și niște salam în ideea că fiecare va găsi ceva care să-i placă.
Iar aici intrăm în altă problemă pe care Radio România va trebui să o abordeze mai devreme sau mai târziu: felul în care publicul consumă media în 2021. Majoritatea publicului activ consumă media “on demand – la cerere”, adică vreau un anumit lucru și-l vreau acum. În Radio România sunt canale unde trebuie să aștepți dacă vrei ceva anume, uneori trebuie să aștepți chiar câteva zile. Genul ăsta de programare nu prea mai funcționează nicăieri în lume: avem și povești pentru copii, și muzică populară, și rock underground.
Interviul poate fi citit aici: https://www.g4media.ro/saorma-cu-frisca-oferta-radio-romania-in-2021-un-post-cu-o-audienta-in-scadere-imbatranita-si-un-nivel-modest-de-educatie-interviu-cu-fostul-director-interimar-liviu-popescu.html
- Ministerul Educației și CNA-ul nu pot dormi de grija horoscopului - iunie 26, 2025
- Psihologul Muzical (ediția 1184 – 21.06.2025): Baba Novak, Top Nonconformist „Songs with heart, corazon, cuore, coeur, herz, inimă în titlu” (partea a II-a) - iunie 26, 2025
- Mike Godoroja & Blue Spirit lansare album Viata-Iubire, Armonie, Zbor la Sala Radio 22 iunie 2025 - iunie 25, 2025