Articolele sunt preluate de pe site-ul Agerpres. Sperăm să citiți cu plăcere.
În perioada 29 – 31 martie 2021, va avea loc ediția aniversară a festivalului „Om Bun 30”. Evenimentul va avea loc online (cu începere de la ora 18.00) și va fi prezentat de Andrei Partoș. După achiziționarea biletului/abonamentului, veți primi link și parolă pentru a putea urmări gala folk.
Biletele costă 35 lei (pentru o singură zi) sau 90 lei (abonamentul pentru toate cele 3 zile). Acestea pot fi achiziționate de aici: https://www.rotarientertainment.ro/eveniment/festival-om-bun-30-live-online-3-zile-consecutive/2021-03-29/#tribe-tickets
Mircea Bodolan, despre Festivalul Om Bun
„Eu nu cred în schimbări. Muzica folk a evoluat într-un ritm şi într-un flux firesc. S-a dezvoltat pe măsura vremii şi a vremurilor, autorii de muzică folk, autorii de folk, că nu e numai muzică aici, folkiştii au evoluat în vremea asta şi se poate spune că s-a schimbat în formă, nu în conţinut.
Muzica folk a rămas aceeaşi trăire încărcată de aceeaşi calitate, de substanţe şi cu aceeaşi forţă de penetrare în conştiinţa publicului, în măsura în care publicul a avut şi capacitatea de receptare pe măsură. Şi aici avem de discutat, pentru că, după părerea mea, capacitatea de recepţie a publicului din ziua de astăzi este mult sub nivelul la care ar putea să o reducă orice pandemie. Asta este din păcate”, a declarat, pentru AGERPRES, Mircea Bodolan.
Cristian Dumitrașcu, despre Festivalul Om Bun
AGERPRES: Ce înseamnă pentru dumneavoastră Festivalul „Om Bun”?
Cristian Dumitraşcu: Un demers extraordinar, început în primii ani de libertate, iar chestia asta cu libertatea este înţeleasă foarte bine de cei care au prins şi „epoca de aur”, care mai ales în ultima ei perioadă transformase România într-un veritabil spital de nebuni. Mai înseamnă pentru mine un vis frumos din tinereţe – am debutat la fix 20 de ani! Cine nu îşi aminteşte cu plăcere de vârsta asta?
Eugen Avram, despre Festivalul Om Bun
„Acum, după 30 de ani, ar fi mai corect să vorbim despre ce a însemnat „Om Bun”. Ca festival-concurs, avea două secţiuni cu impact diferit. Concursul era poate cea mai importantă platformă de lansare pentru tinerii folkişti, iar partea de recitaluri era, probabil, cel mai reprezentativ show de folk al anului.
La ambele, vorbim pe plan naţional. La prima ediţie, m-am dus să mă înscriu ca şi concurent. Când am dat să intru în Teatrul „Ion Creangă”, tocmai ieşea Andrei Partoş, care mă cunoştea foarte bine din multe spectacole studenţeşti. Aflând de intenţia mea, Andrei mi-a spus că nu am ce să caut în concurs şi că merit un recital. ‘Ok şi cum fac’? ‘Păi, du-te la sediu (Metronom) şi vorbeşte acolo cu Vali (Sterian) sau cu Victor (Socaciu)’.
M-am dus, i-am găsit, le-am povestit, iar Vali mi-a răspuns sec: „Nu o să cânţi anul ăsta la ‘Om Bun'”. Aşa că, la prima ediţie, am participat doar din culise. Ulterior, am avut recitaluri la cel puţin trei ediţii şi a rămas cum a zis Andrei: nu am concurat niciodată. Totuşi, un cântec de-al meu – „Cântec pentru tine” – a reuşit să ia Premiul I, interpretat de concurentul Cristi Dumitraşcu, în 1995″, a povestit, pentru AGERPRES, Eugen Avram.
Nicu Zotta, despre Festivalul Om Bun
Pentru Nicu Zotta, Festivalul „Om Bun” înseamnă, în primul rând, revenirea lui pe această scenă de folk.
„Am revenit în 2006, după o pauză destul de mare, şi am luat locul III, iar în 2008 am luat Marele Premiu al acestui festival. Exact ceea ce îmi şi doream de fapt, râvnitul Trofeu „Om Bun”. În anul 2007 am câştigat Premiul „Valeriu Sterian”. Pentru mine au fost trei ani de „Om Bun”, al treilea cu Marele Premiu”, a declarat folkistul, pentru AGERPRES.
Ducu Bertzi despre Festivalul Om Bun
„Gala aniversară din acest an, la 30 de ani de „Om Bun”, va fi cu totul şi cu totul specială, fiindcă o facem în perioada pandemiei, a trebuit să o facem pe internet, nu am avut cum să o facem într-o sală cu public în jur. Sala Palatului cu mii de oameni este o amintire atât de frumoasă, dar îndepărtată.
Sigur, nu se pot uita întâlnirile acelea de la Sala Palatului – şi ne e dor, şi îmi e dor de ele -, dar, ce să facem, trebuie să ne adaptăm la condiţiile date, trebuie să mergem înainte, să arătăm că muzica folk este prezentă indiferent de vremurile pe care le trăim şi de aceea asta a fost singura soluţie – să fim prezenţi în faţa spectatorilor prin intermediul internetului”, a declarat, pentru AGERPRES, Ducu Bertzi.
Adrian Bezna, despre Festivalul Om Bun
”Festivalul ‘Om Bun’ este o bornă de hotar, e unul dintre visele unui tânăr artist la început de drum. E unul dintre visele unui artist care şi-a găsit drumul bun. E o sărbătoare. O sărbătoare dintr-un calendar necesar”, a declarat, pentru AGERPRES, Adrian Beznă.
Îşi aduce aminte cu nostalgie de prima ediţie a festivalului la care a participat, dar pe atunci era doar concurent.
”Undeva la sfârşitul anilor ’90, împreună cu Adrian Necula, constituiţi în trupa Teuton. Urcasem pe scena Cenaclului ‘Totuşi iubirea’, undeva prin 1996. Un turneu de două săptămâni. Rockerii din noi au vrut să cânte şi cântecele vechi de dragoste în spiritul anilor când un Om şi o chitară aprindeau inimi, aşa că am participat la Festivalul ‘Om Bun’ în calitate de concurenţi. Deşi am trecut preselecţia juriului, nu am mai putut concura din cauza lipsei de locuri de cazare. Eram împreună cu Emeric Imre şi Vasile Mardare. Nici ei nu au putut rămâne. Îmi pare rău că nu am gustat din aerul de oameni frumoşi ai Festivalului”, a povestit folkistul.
Daniel Iancu, despre Om Bun
Daniel Iancu va cânta la ediţia aniversară a Festivalului „Om Bun” de săptămâna viitoare în a doua seară de spectacol.
Anul acesta, din cauza pandemiei, evenimentul este organizat în mare parte online.
Pentru el, Festivalul „Om Bun” înseamnă revenirea în muzică după o pauză de 19 ani.
„Înseamnă biletul meu de urcare în trenul folkului românesc”, spune muzicianul.
În 2004, s-a înscris în concurs şi a câştigat trofeul cu cântecele „Ofiţerul Radu” (o satiră la adresa fostului primar constănţean) şi „Mii de smaralde” (cântec de dragoste scris în anii studenţiei).
Vali Petcu, despre Om Bun
A fost tanchist pe tancuri petroliere, dar Festivalul „Om Bun” i-a schimbat viaţa lui Vali Petcu după ce s-a lăsat de marinărie.
„Prima ediţie la care am participat cred că a fost prin ’95 sau ’96, nu-mi aduc aminte, anii au trecut, a fost ceva aşa rapid, între două voiaje, pentru că am venit scurt acasă, eu am fost tanchist pe tancuri petroliere, şi mi-a zis soţia ‘uite, se organizează!’, şi am fugit, n-am fost nici pregătit, dar îmi aduc aminte una dintre melodii sigur – „Mi-era teamă” -, o mai cânt din când în când, muzica şi versurile sunt ale mele.
Festivalul „Om Bun” mi-a schimbat destinul, pentru că, după ce m-am lăsat de marinărie, au fost câteva festivaluri la care am încercat să văd care este valoarea mea şi după câteva premii II, III, chiar o menţiune, am decis să particip la… cum am spus eu atunci ‘băi, e ultimul festival la care particip în calitate de concurent” şi spre surprinderea mea am câştigat detaşat ediţia Festivalului „Om Bun” 2013″, a povestit, pentru AGERPRES, Vali Petcu.
Mircea Rusu, despre Festivalul Om Bun
Muzica folk are porţile deschise până aproape de opţional, afirmă Mircea Rusu, care, săptămâna viitoare, va urca pe scena Festivalului „Om Bun”, la ediţia sa aniversară cu numărul 30.
„În principiu, un fapt pozitiv, timpul validând în dreptul fiecăruia sau nu. Cert – muzica folk nu mai este de multă vreme un loc privilegiat şi rezervat. Ea ţâşneşte azi te miri de unde, indiferent de vârstă, dezinhibat şi dezinvolt. Ea merge împreună cu vremurile, plătind inevitabil tributul superficialului, gloriei imediate etc. Cu excepţii notabile, pe fond se resimte lipsa identitară”, a declarat, pentru AGERPRES, artistul.
Andrei Păunescu, despre Festivalul Om Bun
Săptămâna viitoare el va urca din nou pe scena Festivalului „Om Bun”, la ediţia aniversară, şi este bucuros că „evenimentul va fi”.
„Nu ştiu cum va fi, pentru că, din start, ştim că evenimentul e atipic, online. Folk-ul fără public în faţa artiştilor este doar o încercare de a arăta că rezistă, până la revenirea în viaţa reală, dacă va mai fi această revenire. Dar ediţia 2021 este în primul rând o asumare, este un risc şi este o mare dovadă de curaj din partea organizatorilor. I-am spus asta lui Victor Socaciu încă de când mi-a vorbit de proiect şi m-a invitat.
Suntem ca la un meci la care am pariat cu toţii. Sigur e că va fi ceva reuşit. Problema este doar dacă va fi o reuşită de intimitate sau o bombă cu efect larg, pentru că publicul ne va putea urmări din toată lumea, iar asta e un avantaj al internetului. Eu sper ca ghinionul să se metamorfozeze într-o mare şansă”, a declarat, pentru AGERPRES, muzicianul.
Maria Gheorghiu, despre Festivalul Om Bun
Maria Gheorghiu a vorbit, pentru AGERPRES, despre emoţii, trăiri, sentimente şi bineînţeles muzică.
Ce a însemnat pentru ea Festivalul ‘Om Bun’? Revenirea la muzică, dar şi noi prieteni.
”Dacă ar fi să sintetizez, pot spune că el a reprezentat revenirea mea la muzică. Detaliind, a însemnat atât de mult încât aş putea scrie o carte, pentru că datorită festivalului am cunoscut în esenţă genul, am cunoscut mari artişti pe care îi admiram, dar care mi-au devenit prieteni, mi s-au deschis uşi importante pentru vremea aceea în mass-media”, a afirmat ea.
Cristian Buică, despre Festivalul Om Bun
Cristian Buică a povestit, pentru AGERPRES, experienţele unice trăite pe scena acestui festival de-a lungul timpului.
”Nu îmi mai amintesc exact dacă am participat la prima ediţie (au trecut 30 de ani!!!), dar la a doua (şi la următoarele câteva) am fost prezent. Am cântat câteva cântece scrise împreună cu nemuritorul Adrian Păunescu şi am încheiat, ca de obicei, cu ‘Romanţă de cântat în permisie’, cântec scris împreună cu poetul reşiţean (pe atunci) Mihai T. Ioan. Ţin minte că era o emoţie şi o bucurie extraordinare în simplul fapt că ne întâlneam, colegii din folk, la acest prim mare festival de gen, după Revoluţie”, rememorează Cristian Buică.
Mircea Baniciu, despre Festivalul Om Bun
Mircea Baniciu a fost prezent în Festivalul „Om Bun” „aproape întotdeauna”. La ediţia aniversară de săptămâna viitoare va urca pe scenă în a doua seară de spectacol.
Îşi aminteşte de primele ediţii de „Om Bun”, când festivalul „se putea face în teatre mai mici”. „A ajuns până la Sala Palatului şi mai avea un pic şi se făcea în sală de sport şi pe stadion. Asta pentru că el a inclus nişte nume foarte bune, cele mai importante nume ale muzicii folk”, afirmă Mircea Baniciu.
Cătălin Stepa, despre Festivalul Om Bun
„În opinia mea, „Om Bun” este cel mai important şi cel mai popular festival de muzică folk din ţară. Va fi o ediţie aniversară şi sunt onorat că voi participa. Cred că este visul oricărui folkist să facă parte din povestea aceasta şi să apară pe afiş, alături de cele mai mari nume din muzica folk românească. Îmi doresc ca Festivalul „Om Bun” să aibă un rezultat pe măsura meritelor”, a declarat Cătălin Stepa, pentru AGERPRES.
Mircea Vintilă, despre Festivalul Om Bun
„Am cântat la toate ediţiile de la festival, nici nu se putea altfel, nu se putea să lipsesc, pentru că dragostea era aşa de mare pentru acest festival că nu aveai cum să lipseşti. Veneai şi singur, şi alături de Florian Pittiş, şi alături de colegii mei cu care apoi am cântat în trupa Brambura. De fiecare dată a fost impresionant.
Îmi aduc aminte totuşi de un moment deosebit şi emoţionant în care am fost pe scenă şi cu Nicu Vladimir şi cu Sorin Minghiat. Sunt momente unice care au fost şi au fost numai în Festivalul „Om Bun”.
Este greu, pentru că amintirile frumoase sunt şi pe scenă, şi în spatele scenei, acolo unde, vă daţi seama, stând împreună, sunt multe nebunii şi multe povestiri. Şi bucuria noastră era să ne întâlnim cât de cât mai repede şi cât mai mulţi posibil, să fim împreună. Pe scenă s-a cântat întotdeauna foarte bine şi au fost oameni care au debutat şi s-au lansat în acest festival de tradiţie, un festival excepţional”, a declarat, pentru AGERPRES, muzicianul.
Victor Socaciu despre Festivalul Om Bun
Victor Socaciu: Am să încerc să spun pe scurt istoria asta. În 1990, imediat după Revoluţie, un grup de artişti, din care făceam şi eu parte, ne-am strâns în Societatea Metronom, era o societate de tip sindical, ne-am gândit noi, mai ales din zonele folk, rock, blues, jazz, zone de muzică mai de underground în perioada respectivă, în căutarea unei instituţionalizări a acestor genuri muzicale.
Sigur că, de-a lungul anilor, acest lucru încet – încet s-a întâmplat şi putem vorbi acum de o recunoaştere a tuturor acestor genuri şi, bineînţeles, de o susţinere şi de o promovare a lor în spaţiul nostru artistic. Dar, mă întorc acum la Festivalul „Om Bun”, un prim pas către instituţionalizarea genului de muzică folk a fost instituirea unui festival naţional concurs de muzică folk. A fost propunerea mea, îmbrăţişată de tot colectivul de conducere de atunci, care în zona folk îi avea ca reprezentanţi pe Mircea Vintilă şi Vali Sterian.
De asemenea, a îmbrăţişat ideea ziaristul de notorietate care era şi atunci, şi acum, Andrei Partoş. În acest careu – Partoş, Sterian, Vintilă, Socaciu – s-a cristalizat primul regulament, prima idee de festival în trei zile şi care aproape a devenit un tipar pentru orice festival care a urmat şi, dacă stau să mă gândesc bine, în jur de 25 de festivaluri au apărut în întreaga Românie ulterior, în următorii 20 de ani, care mergeau pe acest tipar instituit, cum vă spuneam, în 1991, martie chiar.
De aceea în luna asta martie, la sfârşitul ei, avem această aniversare – 30 de ani – şi nu oricum, ci prin prezenţa a 30 de cantautori, dintre cei mai apropiaţi de fenomenul „Om Bun” şi, bineînţeles, şi cei mai iubiţi cantautori din România. Nu toţi, dar 90% suntem acolo.
- Adriean Videanu e „pensionarul” prins pe aeroportul din Munchen cu bijuterii de 650.000 de euro. Explicația dată de fostul ministru - octombrie 7, 2024
- Hârtia din campanie a fost falsă! CNSAS l-a verificat pe Nicușor Dan și a anunțat că acesta nu a colaborat cu Securitatea - octombrie 7, 2024
- HOT LEEKS pe 10 octombrie 2024 la PUB - octombrie 4, 2024
