YNGWIE MALMSTEEN, MANAGERUL ȘI INTERVIUL RATAT (12.05.2015)

mai 12, 2015

227

Hmmm… și dacă, totuși, azi e 13?? Cum altfel aș putea explica „fenomenele” la care am fost martoră astăzi?! O simplă zi de marți, nu e de ajuns! Gândurile astea mă „macină” încă de când am plecat de la Hotel Mercur. Ce am căutat acolo? Am fost să mă întâlnesc cu Yngwie J. Malmsteen. Planul inițial era să fac un interviu (scurt!). „Vânez” acest interviu încă de când a fost anunțat concertul lui în România. Am vrut să-l facem telefonic, dar planetele nu s-au aliniat, managementul artistului nu a găsit 15 minute libere, iar despre Malmsteen am tot citit în diverse publicații că ar avea o fire dificilă. Astăzi, Monica (PR German Quality Entertainment) mi-a spus că avionul lui Yngwie aterizează la ora 16.00, așa că mă așteaptă pe la 16.40 la hotel. Mi-a spus că nu este 100% sigur că va accepta să vorbească, dar mi-am zis că merită să-mi încerc norocul.

Am ajuns la hotel pe la 16.30 (așa sunt eu, punctuală, mai bine vin mai devreme decât să întârzii). Eram nerăbdătoare să-l întâlnesc pe chitaristul suedez. N-aveam emoții (cred că este prima dată!) și eram chiar încrezătoare că voi obține și interviul. Treptat, însă, entuziasmul mi-a mai scăzut. Nimic nu-mi displace mai mult decât să aștept! Și trecuse deja o oră. Am încercat să o sun pe Monica, mi-a răspuns, dar mi-a spus că nu poate vorbi. Nu-mi rămânea decât să… aștept! Pfffaaaa….

Norocul meu a fost că pe la 17.15 au ajuns și colegii de la Rock FM. Am râs, am glumit, am povestit despre concertele văzute, așa că nu am simțit când a mai trecut o oră! Priveam lung spre bulevardul principal, doar-doar vedem o mașină de lux care îl aduce pe Yngwie. Ne așteptam să fie un Ferrari, fiind cunoscută pasiunea lui pentru această marcă de mașini. După vreo două ore și jumătate așteptarea noastră a luat sfârșit! Yngwie Malmsteen a coborât dintr-un Mercedes negru.

Prima impresie? Este foarte înalt! Și mai suplu decât îmi imaginasem! Avea două genți: una de mărime medie, cu roți, și o servietă. A salutat, a tras mânerul genții, a așezat servieta deasupra, și când mă pregăteam să îi admir gestul cavaleresc, i le-a dat pe toate Monicăi, care le-a târât după ea, și a urmat-o în hotel.

La scurtă vreme au ajuns și băieții din trupa lui. Încă nu se știa dacă va acorda sau nu interviuri. Trebuia să se cazeze mai întâi. Managerul era de neînduplecat: „Doar 5 minute poate să stea. Doar 5 minute”. Explicația? Era obosit! Drumul de la aeroport a fost lung, avionul a avut întârziere! Cât timp a stat Malmsteen acolo, managerul lui s-a uitat la ceas din 5 în 5 secunde (am numărat!) și a privit cu reproș spre Monica (depășisem timpul alocat cu vreo 2 minute!), apoi i-a spus „apăsat”: „nimeni nu face interviuri și nu stă de vorbă cu băieții din trupă!”. Tot ce am reușit să fac, a fost să obțin promisiunea că vom căuta 5 minute în programul lui de mâine. Sper să le găsim și să fac și acest interviu! Cine știe, poate mâine Mercur nu va fi retrograd! 🙂 Desigur, ca să fiu sigură că nu voi uita această întâlnire, am făcut o fotografie alături de Yngwie Malmsteen.