A fost cea mai mare bătălie a muzicii în anii 1980. În colţul albastru se aflau: Dee Snider, Frank Zappa şi John Denver. În colţul roşu se afla Guvernul american.
Purta jeanşi mulaţi, bocanci din piele de şarpe şi îşi făcuse conturul ochilor cu creion dermatograf. Aşa a venit Dee Snider la Comitetul de Comerţ şi Ştiinţă al Senatului american pentru o confruntare cu congresman-ii şi soţiile acestora. Solistul de la Twisted Sister reprezenta tot ceea ce era mai urât în rock’n’roll şi toţi politicienii vroiau să-l facă bucăţi. Problema era că nu s-au pus cu cine trebuie.
Cu un an în urmă, în 1984, Mary „Tripper” Gore, soţia senatorului democrat Al Gore, a găsit printre discurile fiicei sale Karenna, piesa Darling Nikki a lui Prince (https://www.youtube.com/watch?v=OPvKfPAB5h8 ). Oripilată de trimiterile la masturbaţie, Mary Gore a început să investigheze modul în care muzica îi expune pe tineri la sex şi violenţă.
Lui Gore nu i-a plăcut ce a descoperit. Şi era hotărâtă să facă ceva în acest sens. Alături de alte câteva soţii de senatori, a demarat organizaţia Parents Music Resource Center (PMRC). Printre piesele vizate de ele se numărau: Mercyful Fate – Into The Coven (pentru trimiterile oculte – https://www.youtube.com/watch?v=Gfi90p0RKc8 ), Cyndi Lauper – She-Bop (sex – https://www.youtube.com/watch?v=KFq4E9XTueY ) şi piesa trupei Twisted Sister – We’re Not Gonna Take It (violenţă – https://www.youtube.com/watch?v=4xmckWVPRaI ).
În august 1985, Gore s-a folosit de toate pârghiile puternii pentru a aranja o audiere în Senat pe tema „rockului pornografic”. Într-un colţ se aflau reprezentanţii PMRC, iar în celălalt colţ se afla o alianţă, cel puţin ciudată, formată din Dee Snider, Frank Zappa şi solistul country, de altfel foarte respectat, John Denver. Se anunţa o ciocnire culturală de proporţii.
Tripper Gore: În calitate de părinţi şi consumatori, avem dreptul şi puterea de a pune presiune pe industria muzicală astfel încât aceasta să răspundă nevoilor noastre. Până la urmă americanii ar trebui să insiste ca fiecare corporaţie – care fie produce produse chimice, fie că produce albume – să accepte ideea că este responsabilă pentru ceea ce produce.
Jay Jay French (chitarist Twisted Sister): Timp de 10 ani am cântat câte 5 nopţi pe săptămână în baruri din Manhattan. Am devenit staruri după ce am împlinit 30 de ani. Şi dintr-o dată suntem acuzaţi că distrugem tineretul american.
Dee Snider (solist, compozitor Twisted Sister): Când am fost invitat să vorbesc la acea audiere a PMRC, m-am dus acolo pregătit să ţin sus steagul heavy-metal.
Jay Jay French: Nu puteam crede că este adevărat ceea ce se întâmpla şi ne-am temut că acela putea fi începutul cenzurii.
Tripper Gore (citat din transcriptul de la audierea din Senat): Problema este mai mare decât conţinutul violent şi sexual explicit al versurilor. Aici este vorba despre faptul că societatea trebuie să îşi asume răspunderea… sigur că există o tensiune aici, dar este normal pentru că asta se întâmplă în orice societate liberă. Noi cerem un lucru simplu: ca artiştii şi producătorii muzicali să îşi exercite drepturile cu responsabilitate, cu sensibilitate şi cu o oarecare reţinere, având în vedere că se adresează unor minţi tinere.
Jeff Ling (PMRC): Scopul nu a fost niciodată cenzura, ci informarea. Este exact ca atunci când un părinte se poate uita la ratingul unui film pentru a-şi da seama dacă este sau nu potrivit pentru copilul său. Am vrut ca părinţii să aibă aceiaşi posibilitate când vine vorba despre CD-uri.
Dee Snider: Cu machiajul şi cu părul meu devenisem, probabil, cea mai cunoscută figură din lume. Dar cei de la PMRC nu şi-au făcut temele pentru că dacă şi le-ar fi făcut ar fi aflat că eu am fost un elev foarte bun la şcoală, că nu am luat droguri, că nu beam peste măsură şi că aveam „vorbele” la mine.
Jeff Ling: Dacă ideea audierii ar fi fost o luptă între noi şi muzicienii care fac excese, sala ar fi fost neîncăpătoare. Dar noi am vrut să stăm de vorbă cu câţiva oameni care se bucurau de popularitate şi cu care am fi putut discuta. Şi i-am ales pe Dee Snider, Frank Zappa şi John Denver.
Dee Snider: Zappa a fost primul care a vorbit. A venit îmbrăcat într-un costum Versace, era foarte dichisit, şi în mod evident, senatorii nu se aşteptau la acest lucru. Ca şi mine, Zappa nu bea, nu se droga şi era un familist convins, fiind căsătorit de mult timp.
Frank Zappa (citat din transcript): Am citit cu atenţie lista cererilor formulate de PMRC şi mi se pare că este o glumă sinistră. Toţi compozitorii şi performerii sunt taxaţi pentru versurile câtorva artişti. Doamnelor, cum îndrăzniţi să faceţi aşa ceva?
Jeff Ling: Frank era un maestru al manipulării. A făcut diverse legături între oamenii care aparţin de corporaţii şi politicieni astfel încât a lăsat să se înţeleagă că întreaga acţiune avea un scop ascuns.
Frank Zappa (citat din transcript): În timp ce soţia senatorului Gore vorbeşte despre „sex sub ameninţarea unei arme” la emisiunea Evening news de la CBS, taxele cresc din ce în ce mai mult. Singura modalitate de a-i face pe oameni să nu se mai gândească la acest lucru, este să le ţii mintea ocupată cu altceva, cum ar fi „rockul pornografic”.
Dee Snider: Industria muzicală încerca să obţină aplicarea unei taxe suplimentare pe casetele blank pentru că vroiau să mai câştige nişte bani. Oamenii foloseau „blank-urile” pentru a copia discuri de la unul la altul. Aşa că guvernul le-a spus producătorilor: bine, dacă voi vreţi ceva de la noi atunci trebuie să ne daţi ceva la schimb. Aşa au ajuns la un acord: casele de producţie să pună un sticker pe care scria „parental advisory” pe albume. Dar până la urmă, producătorii nu au obţinut aplicarea unei taxe suplimentare pe blankuri.
Jeff Ling: Am fost la multe întâlniri ale doamnelor în cadrul PMRC, dar nu am auzit niciodată discutându-se despre această taxă. Oricum, Frank Zappa a fost inspirat să facă trimiteri la acest lucru, chiar dacă eu nu sunt convins că era adevărat.
Dee Snider: Eu şi Frank eram îngrijoraţi din cauza lui John Denver. el era imaginea americanului adevărat. Muzica country era şi este foarte iubită în America, iar John era extrem de popular. Noi speram să fie de partea noastră, ne-am fi dorit să putem vorbi cu el înainte să fie audiat, dar n-am avut nicio şansă să-l întâlnim. Când a sosit în sală, toţi senatorii erau cu ochii pe el, toată lumea îi urmărea fiecare gest şi asta pentru că ştiau că dacă el îi susţine atunci toată America îl va urma. Imaginea asta ne-a dezgustat pe mine şi pe Frank. Absolut toţi senatorii erau convinşi că Denver e de partea lor. Apoi John Dencer s-a oprit în faţa lor şi a început să vorbească….
John Denver (citat din transcript): În opinia mea îndobitocirea societăţii începe prin cenzura cuvântului scris şi spus. Aşa s-a întâmplat în Germania nazistă. Aşa se întâmplă astăzi în multe alte locuri unde puterea se teme de consecinţele unui popor informat şi educat.
Dee Snider: Ar fi trebuit să vedeţi panica întipărită pe feţele lor când l-au auzit vorbind. Ultimul lucru pe care şi-l doreau era să fie asociaţi cu Nazismul. Discursul lui John i-a lovit puternic. Mult mai mult decât ceea ce am spus eu sau Frank, şi asta s-a întâmplat pentru că venea de la unul pe care ei îl considerau „băiatul bun”.
Jeff Ling (citat din transcript): Hitul formaţiei Twisted Sister, de pe albumul Stay Hungry, We’re Not Gonna Take It, al cărui videoclip tocmai l-aţi urmărit, provoacă la violenţă. În videoclip, membrii formaţiei îl bat pe „tatăl” lor pentru că acesta nu îi lasă să cânte rock.
Dee Snider: Au interpretat greşit muzica mea, erau incapabili să judece corect ceea ce ascultau. Au văzut imagini violente (videoclipul era făcut în stilul Looney Tunes) şi pur şi simplu au presupus că este vorba despre un cântec violent. Despre Under The Blade au spus că este un cântec cu trimiteri sado-masochiste şi despre un presupus viol. Am şi spus la audieri că aceste lucruri se întâmplau doar în mintea doamnei Gore. De fapt, piesa Under The Blade este despre operaţia la gât suferită de chitaristul nostru. Eu am fost foarte dezamăgit de această audiere. Nu sunt împotriva informării părinţilor astfel încât să le fie mai uşor să aleagă produsele potrivite pentru copiii lor. Dar mie mi-era teamă că toate aceste lucruri vor fi folosite cum nu trebuie: mi-era teamă că vor fi interzise albume, că va interveni cenzura, iar muzica nu va mai ajunge la public. Şi exact asta s-a întâmplat. Multe magazine nici nu mai puneau pe rafturi albumele care avea stickere pe ele. Pe termen scurt, cariera noastră a avut de suferit. Unde mai pui că o vreme telefonul meu a fost ascultat, emailurile îmi erau verificate, la fel şi pachetele pe care le primeam. Oricum, şi astăzi susţin absolut tot ceea ce am spus în acea zi în faţa senatorilor şi soţiilor lor.
Ce s-a întâmplat după aceea?
*PMRC a ajuns la un acord cu RIAA. Astfel au fost introduse stickerele „Parental Advisory”, însă RIAA a refuzat să cenzureze imaginile de pe copertele albumelor. Stickerele sunt folosite şi în prezent.
* Când Al Gore a devenit vice-preşedinte al SUA în 1993, Tripper şi-a dat demisia din PMRC. Organizaţia a dispărut la scurt timp după aceea.
*În 2007, fiul lor, Al Gore III a fost arestat pentru posesie şi consum de droguri. În 2010, Al şi Tripper au divorţat.
- Șoșoacă și Becali îmi dereglează televizorul! – Video - mai 31, 2025
- ANCA GRATEROL, VEDETĂ ÎN GERMANIA! NOTE DUMINICALE 25.05. - mai 25, 2025
- SĂPTAMÂNA MEA PE FB. 5-11.05 - mai 13, 2025
[…] muzica ilegal de pe net, alții au dat vina pe mogulii caselor de discuri), s-a discutat și despre cenzură, dar și despre noul val de rockeri versus „garda” veche. Deși suntem încă departe de […]