ARTIȘTII PROPUN (ep. 12): MARCIAN PETRESCU, muzica, filmele și cărțile care mi-au marcat viața

februarie 7, 2017

Marcian Petrescu (solist, muzicuțist, textier, compozitor, liderul trupei Trenul de Noapte, profesor de muzicuță) ne propune în această săptămână piesele, filmele și cărțile care i-au schimbat viața. Puteți afla mai multe despre activitatea artistică a lui Marcian pe pagina lui de Facebook ( https://www.facebook.com/petrescu.marcian )

Toussaint L’Ouverture – SANTANA III (1971)

Aveam doar 7 ani cand am auzit pentru prima oara piesa pe una dintre benzile de magnetofon ale bunicului meu, inregistrata de la radio(calitate cam slaba… dar…)! Am fost absolut uluit de ce auzeam… poliritmiile, sunetul chitarei si al orgii Hammond si mai ales comunicarea muzicala dintre instrumentisti au fost pentru mine un mare soc, care m-a determinat sa devin un mare fan al lui Carlos Santana.

All You Love – JOHN MAYALL BLUESBREAKERS (with Eric Clapton) 1966

A fost prima caseta audio cumparata dupa 1989, iar in 1995 eram langa scena la Sala Palatului, la prima venire a lui Mayall in Romania. Fara indoiala cel mai important album din istoria blues-ului britanic.

Lip Service & Lies – SUGAR BLUE – IN YOUR EYES (1995)

Cand am ascultat piesa asta, in decembrie 1996, incepusem doar de vreo 5-6 luni sa studiez muzicuta. In primul moment am vrut sa-mi sfaram muzicutele si sa ma las pagubas. Ce auzeam sfida puterea mea de intelegere. O mostra de compozitie de pe unul dintre cele mai complexe si mai complete albume de harmonica-blues compuse vreodata, o piatra de hotar in istoria genului. 11 ani mai tarziu, ma aflam pe scena alaturi de idolul meu intr-ale muzicutei. Cine ar fi crezut asa ceva ???

I Got To Go – CAREY BELL – DEEP DOWN (1995)

Piesa, albumul si muzicutistul care mi-a influentat cel mai mult maniera in care cant in prezent. Mi-am dorit mult sa-l cunosc… din pacate nu am mai apucat. Piesa pe care-o ascult cel mai des in player-ul telefonului meu.

Wild Frontier – GARY MOORE – WILD FRONTIER (1987)

Piesa de hard-rock care defineste cel mai bine originile irlandeze ale lui Gary Moore, o lucrare fara nici un cusur, o lectie de compozitie si interpretare pentru orice musician cu pretentii de rocker.

Cartea:
Jules Verne – 20.000 De Leghe Sub Mari
Am citit cartea asta pana au inceput sa-i cada paginile. Secretele abisurilor inca exercita o fascinatie aparte asupra mea.
Filmele:
THE DOLLARS TRILOGY – A Fistful of Dollars (1964), For a Few Dollars More (1965), The Good, the Bad and the Ugly (1966)
Cand aveam 6 ani, bunicul meu mi-a aratat pentru prima oara ce este si cum functioneaza un magnetofon. Prima banda pe care am ascultat-o continea toate piesele de baza din coloanele sonore ale acestor 3 filme. Abia dupa 1989 am putut sa le vad, la cinema si ulterior la televizor si pe dvd. Pe toate le-am vazut de cel putin 20 de ori. Pe cel din 1965 l-am vazut de nu mai putin de 40 de ori si nu ma opresc aici! Regia lui Sergio Leone a fost superba, muzica lui Ennio Morricone absolut fantastica(total diferita de coloanele sonore de tip „hollywood” si perfect adaptata fiecarei scene), iar jocul actorilor, in special cel al lui Clint Eastwood, fara nici un fel de cusur. In opinia mea, aceste 3 filme se pot numi cu adevarat western-uri serioase!