Atenție! Text care vă poate afecta emoțional!

februarie 7, 2016

Articol de Iulia Radu
„Tragedie!!!” „Groază” „Șoc” „Atenție! Imagini care vă pot afecta emoțional!” sunt cuvintele pe care le-am auzit astăzi (Duminică, 7 februarie!!) de 56 de ori pe posturile TV de știri (B1TV, RTV, Realitatea, A3). De la ora 8.00 până la ora 16.00 m-am „plimbat” pe canalele menționate și, dintr-o curiozitate bolnavă (fără îndoială), am numărat. Și apoi m-am enervat! Mai întâi pe mine pentru că n-am profitat de vremea bună și am rămas în casă, apoi pe cei care permit televiziunilor să ne agreseze zilnic cu știri morbide, violente. E clar că CNA-ul e într-o vacanță prelungită, altfel ar fi luat măsuri. Rămași fără protecție din partea instituției care ar trebui să amendeze abuzurile televiziunilor, nu ne rămâne decât să ne apărăm singuri (sau măcar să încercăm). Cum? Scriind și sperând! E și asta un fel de terapie. Și apropo de terapie, chiar nu există o asociație a psihologilor în România? Știu că există psihologi, îi tot văd pe unii dintre ei la TV comentând orice (de la politică la mondenități), uneori contribuind chiar la inducerea stării de panică în rândul telespectatorilor. Dar eu mă întreb dacă există și psihologi pe bune în țara asta, oameni responsabili care au ales această profesie din convingere? Și dacă există, unde sunt? Ei nu au nimic de spus? Nu simt nevoia să ia atitudine? Sau chiar toți își freacă mâinile de bucurie că vor avea mai mulți pacienți? Pentru că… oricât de bine ai sta cu psihicul, dacă într-o singură zi ești expus de 56 de ori unor discuții despre moarte, tragedii, șoc, groază și unor imagini violente, mă gândesc că este greu să eviți o (mică) depresie!
Știu un singur psiholog adevărat, care este în același timp și jurnalist, și care nu a abordat niciodată astfel de teme morbide: Andrei Partoș. Tocmai pentru există un exemplu pozitiv, pentru că-l cunosc, mi-e greu să înțeleg lipsa de reacție a breslei psihologilor!
Imaginile cu un interlop care lovește o salvamontistă rulează neîncetat pe toate posturile de știri. De parcă asta nu ar fi de ajuns, moderatorii „povestesc” imaginile cu lux de amănunte: agresorul strânge pumnul și lovește cu putere, fata zace inconștientă. În alt colț al țării, un băiat este „snopit în bătaie” de doi indivizi care-l pun la pământ cu lovituri repetate de pumn. În cădere băiatul se lovește cu capul de bordură, iar acum se află în comă. Victimele accidentului care a avut loc pe șoseaua de centură a Ploieștiului au avut o „moarte foarte violentă, au avut multiple fracturi de oase și organe interne”. Și din nou vedem imagini cu oameni duși pe targă, cu autobuzul făcut praf. Știrile sunt citite alert, aproape gâfâind, pe un ton aspru, strident ca să inducă starea de disperare telespectatorului. Moderatorul (sau reporterul de pe teren, după caz) intră în panică dacă constată că știrea reală nu este atât de dramatică pe cât și-ar fi dorit! Și țipă din nou în microfon! Uneori, am impresia că ar fi în stare să îi rupă un picior victimei, sau să îi spargă capul, dacă respectiva persoană a „îndrăznit” să iasă pe propriile picioare dintr-un accident. Atât de agresivi sunt jurnaliștii TV! Văzându-i, nu pot să nu mă întreb, dacă, mai nou, s-a introdus un curs la facultatea de jurnalism în cadrul căruia studenții sunt învățați să fie isterici dar să arate bine „pe sticlă”. Pe bune, prea se pricep toți la așa ceva!
Trebuie să menționez faptul că aceleași știri au fost difuzate și în cadrul edițiilor informative de prânz de la ProTV și Antena 1! Zapând printre canale, m-am oprit puțin pe Rai 1, CNN, TV5, BBC… La ei e altă lume! Decorurile sunt mai plăcute ochiului, iar știrile sunt potrivite pentru o zi de duminică (mondenități, glumițe) în care oamenii vor să se relaxeze, să uite de probleme. Zău, așa, te apucă nervii! Chiar toate nenorocirile se întâmplă în România?! La ăștia nu sunt accidente? Nu se bate nimeni prin magazine? Ce țări plictisitoare! Dar nu și România! Noi trăim în țara în care orice bodegă dintr-un sat uitat de lume (fără apă curentă sau canalizare) este dotată cu camere de supraveghere, iar un scandal iscat între prostul satului și bătăușul satului are toate șansele să devină subiect de dezbatere națională. Noi trăim în țara în care știrile sunt „pescuite” de pe Facebook și Twitter. În România, „a fi jurnalist” nu mai înseamnă nimic! Nu există bun simț și bun gust în alegerea și conceperea știrilor, iar „deontologia” este doar un alt cuvânt din DEX. Dacă mă întrebați pe mine, primii care ar trebui să stea de vorbă în privat cu un psiholog adevărat sunt chiar cei care concep programele de televiziune (fie că e vorba de știri sau de divertisment). Urgent! Poate așa scăpăm și noi! Ce ziceți, faceți un bine națiunii și vă tratați?