Cronica de concert: Metallica la Bucuresti (14.08.2019)

Articol de Lala Roxana

august 18, 2019

1078

Daca este un concert pe care l-am asteptat cu adevarat acesta este.

Toata lumea stie ca eu sunt mare amatoare de muzica francofona, dar aceasta este o pasiune mai noua, are doar un deceniu.

Tineretea mi-a fost marcata, la fel ca a multor persoane din generatia mea, de rock. Noi suntem cei care dupa ce am ascultat cum am putut formatiile “bune” din vest, si care, dupa Revolutie, inca tineri fiind, am cumparat albumele lor atunci cand apareau.

Cred ca primul album pe care l-am cumparat a fost Metallica 91. Aveam atunci 17 ani. De aceea el a ramas albumul meu preferat, desi nu este cel mai bun al trupei, dar senzatia pe care am avut-o cand l-am ascultat prima oara mi-a ramas in minte si acum.

Nu a fost prima oara cand i-am vazut pe cei de la Metallica. In urma cu cativa ani am fost la un concert la Belgrad (daca locuiesti in Timisoara Belgrad si Viena sunt alegeri mult mai facile), dar am vrut neaparat sa-i vad si “la noi”.

Asa ca atunci cand s-a anuntat turneul, am urmarit data la care s-au pus in vanzare biletele pentru Bucuresti si am cumparat in prima zi. Am vrut bilete pe gazon, dar la ora 10 nu mai erau, asa ca ne-am multumit cu Tribuna I.

Trec luni bune de la achizitionarea biletelor si iata-ne ajunsi in ziua concertului. Dupa un zbor scurt cu avionul de la Timisoara la Bucuresti si o reintalnire cu prietenii (unii au venit cu noi la concert, altii nu), ne indreptam spre Arena Nationala intr-o mare de oameni, toti cu asteptari mai mari sau mai mici de la “evenimentul cultural-artistic Metallica WorldWired Tour 2019”, pentru a parafraza Politia Locala.

Am ajuns inca de la ora 17.30, asa ca am avut timp sa cumparam tricouri, sa trecem prin filtrele de control si sa ajungem la locurile noastre (ce noroc, erau pe partea umbrita a stadionului) inainte de recitalul trupei Ghost, despre care eu nu stiam nimic, dar care mi-au fost recomandati ca un must si care au fost o surpriza foarte placuta pentru mine.

Inainte de a va povesti despre reprezentatia celor de la Metallica, am cateva observatii despre organizare si locatie:

Puncte forte:

– prezenta in numar foarte mare al persoanelor care ofereau informatii si indrumari spre locurile alocate. Nu trebuia sa ii cauti, erau peste tot si daca aveai o atitudine mai nehotarata veneau sa isi ofere ajutorul.

– multe puncte de vanzare pentru gustari, bauturi alcoolice si nealcoolice, desi tot erau cozi mari la fiecare dintre ele

– posibilitatea de a plati cash sau cu cardul

– trecerea rapida prin punctele de control

– multi agenti de securitate, toti amabili, dar fermi.

Puncte slabe:

– lipsa cosurilor de gunoi (in toata zona de tribuna I am vazut o singura pubela) astfel incat recipientele de unica folosinta s-au adunat in gramezi pana la sfarsitul spectacolului

– lipsa oricarei scrumiere in zonele in care fumatul era permis. Publicul a improvizat scrumiere din pahare de plastic si nu erau aruncate tigari pe jos.

– existenta a doar 3 puncte de vanzare produse oficiale, unul pe fiecare intrare in Arena, unde 2-3 vanzatori nu faceau fata multimii de doritori si cozile au fost mari.

Acum trec peste toate acestea si ajung la Metallica. Pe scurt a fost minunat!!!

Cei 4, James Hetfield, Lars Ulrich, Kirk Hammet si Robert Trujillo, au intrat in scena in jurul orei 20.40 si au facut show pana aproape de 23.00. Ca si in celelalte concerte din acest turneu, au cantat 18 piese, 15 in partea principala si 3 la bis, trecand prin mai toata discografia lor.

Nu stiu cum as putea sa scriu astfel incat sa se inteleaga cat de impresionant a fost totul. Cei de la Metallica sunt profesionisti adevarati si nu au lasat nici un detaliu la voia intamplarii. Imaginile proiectate pe scena, secvente din clipuri, live-uri de pe scena si din public, efectele luminoase si pirotehnice impreuna cu interpretarea formatiei au creat un efect ce s-a transmis publicului.

Si ce public a fost! Nu stiu daca este adevarat sau nu ca biletele s-au vandut intr-o singura zi, dar arena a fost plina ochi. S-a vazut asta, dar mai ales s-a auzit. Toata lumea a cantat alaturi de formatie, nu numai la refrenele cunoscute, ci la toate melodiile.

La cat de frumos a fost totul, e mare pacat ca in cele 2 zile care au trecut de la concert s-a vorbit mai mult despre “De vei pleca” decat despre restul spectacolului. Eu stiam, si sunt sigura ca nu eram singura din arena, ca piesa originala este a celor de la Whitesnake, dar nu cred ca a contat asta. Hammet si Trujillo, cei care au creat acest moment, au spus ca in fiecare concert din acest turneu ei interpreteaza “a local song” si au cantat varianta in limba romana. In plus, la sfarsitul melodiei a aparut pe ecranul din spatele scenei fotografia formatiei Iris in formula veche, cea cu Cristi Minculescu. Daca cei doi stiau sau nu ca melodia este un cover, asta nu avem de unde sa aflam.

Momentul a fost deosebit, dar nici pe departe nu a fost punctul culminant sau central al serii. Mult mai importante si mai asteptate au fost Master of Puppets, One, Seek&Destroy, Enter Sandman sau Nothing Else Matters (si am numit doar cateva pentru ca as fi putut sa trec toate cantecele) unde publicul aproape ca acoperea formatia. E impresionant sa vezi 50.000 de oameni care canta la unison!

Au mai fost cateva aspecte concepute pentru publicul roman: una dintre chitarele lui Hammet pe care scria Dracula, bis-urile au inceput cu steagul Romaniei proiectat pe ecran si Hetfield care a cantat cu o pana inscriptioanata pe o fata cu “Bucharest 14.08.2019” si pe cealalalta cu steagul nostru. Toate aceste detalii au fost aratate pe ecranul din spatele scenei si au avut parte de raspunsul entuziast al spectatorilor.

Concluzia mea: Inainte de concert am auzit atatea comentarii ca Hetfield nu mai are voce, ca Ulrich nu mai bate ca pe vremuri… O gramada de prostii! Din exterior poti sa zici ce vrei, dar acolo, in stadion, muzica si atmosfera nu se compara cu nimic. Ulrich a batut cu atata energie de parca nu avea mai mult de 30 de ani, iar vocea lui Hetfield suna foarte bine, chiar daca el are obiceiul american de a nu pronunta cuvintele pana la capat.

Ca sa nu mai punem la socoteala si faptul ca fac si gesturi caritabile. Mediatizate excesiv sau nu, ele conteaza.

Respect, Metallica! Daca mai veniti in Romania, eu voi fi acolo!

Setlist-ul de la Bucuresti (sursa: https://www.setlist.fm/setlist/metallica/2019/national-arena-bucharest-romania-739ff6f9.htm l):

1 Hardwire

2.The Memory Remains