Cronică din 4 decembrie
DISPERARE
Marea trântă a audiențelor a fost pe 1 Decembrie. Șefii canalelor TV știau că toți românii care nu s-au dus în locurile special amenajate, prevăzute cu fasole și cârnați, au stat în fața ecranului.
De 1 Decembrie, am văzut la televizor mai multă fasole decât au văzut trupele aliate în castroanele de tablă din Al Doilea Război Mondial. Și victime au fost tot cam cât în război, de fapt, fiindcă mii de persoane s-au călcat în picioare ca să ajungă la cârnăciorul festiv și gratuit. Nici nu știi dacă să plângi, să râzi sau să te enervezi. Știu că există și oameni săraci, pentru care o crăpelniță publică e o sursă de viață, dar majoritatea celor care se înjurau la coadă aveau paltoane pe care eu nu mi le permit, gulere de nutrie (gusturile nu se discută), pălării din fetru cu zorzoane, ghiuluri, mașini (pe unul l-au ăștia filmat cum se lăuda, cu mândrie patriotică, pentru cele zece porții de sarmale pe care le luase să le ducă acasă, iar acum le înghesuia în portbagajul limuzinei).
@ Bun îi chinul ghiurghiuliu
Reporterii de teren, flămânzi ori mâncați, după caz, au stat în miezul sărmălăraiei obștești. Au transmis de-acolo înghițind în sec, deși am înțeles că, între două relatări inepte, îi omenea câte cineva cu câte-un șorici și-o halbă. Și cum de 1 Decembrie șefii din televiziuni n-au reușit să-i convingă să vină la lucru decât pe cei care stau mai prost cu logica sau cu româna, uite ce-a ieșit: ”Stimați telespectatori, aici se sărbătorește ziua României cu un fel de fasolică”. De ce ”un fel de fasolică”, era cumva din plastilină sau din bumbac? ”Acești cârnați s-au dovedit neîncăpători… neajunși… de neajuns pentru lumea adunată aici!”. Vă spun eu ce-a vrut să spună autorul, ca să nu vă mai chinuiți: cârnații nu erau de ajuns. ”Au venit cu mic, cu mare, la mici”. Dacă a fost o figură de stil, a fost bună. Dacă s-a trezit vorbind că ăla mic a venit să ia mici, sună stupid. ”Mititeii sunt foarte, foarte mari aici”. Era un reporter foarte serios, nu glumea, ne spunea asta pe tonul pe care ne-ar fi spus că niște cireșe amare sunt foarte, foarte dulci. ”Vinul este dulce ca mierea”. Cred că acum vorbesc în numele întregii țări: nașpa! ”Fasolea clocotește pe foc”. Ar fi fost culmea să clocotească pe gheață. ”Românii s-au adunat să serbeze cu drag ziua națională și să se trateze cu niște mici”. Am auzit și eu, ce-i drept, că micii sunt un tratament bun – câte doi de trei ori pe zi, înainte de mese.
@ Trecea fanfara militară…
Cine n-a fost repartizat la cârnățăreală a fost trimis să asiste la parada de 1 Decembrie, normal. Aici am auzit cele mai înduioșătoare perle din strategia militară și reportericească. ”Tancul din spatele meu…” (era un TAB, tanti, avea roți de cauciuc). ”Pe sus, zboară elicoptere militare”. Tot e bine că nu zboară pe jos. ”Aceasta e Jandarmeria reunită”. Avea întâlnire de promoție sau ce? ”Militarilor români li se alătură militari din Turcia, Polonia, Statele Unite și NATO”. Toate astea sunt deja țări NATO, altele n-au mai fost, deci fata bătea câmpii cu grenade. ”Se află aici și generalul de stat major”. Nu există un asemenea grad, ori e șef de stat major, ori e general de armată, de flotilă aeriană, general de brigadă etc. ”Steagurile tricolore sunt agitate la această paradă”. Păi să le dea un Rudotel, că se calmează.
@ Am dușmani, dar și tupeu
Echipa Simonei Gherghe, de la Antena1, e atât de disperată să-l ajungă și să-l întreacă pe Măruță de la ProTV, încât a trecut la artileria grea: dramoletele maneliștilor și… doamnelor și domnilor, invitați de carton, la propriu! Da, ați citit bine. Într-o emisiune recentă, Edy Talent, un mare artist al neamului prost, o bârfea pe ”Beyonce de România” (amanta lui Guță, înțeleg). Dar cum fuf… pardon, fata asta nu era în platou, o aduseseră ăștia în variantă de carton, plastic, mă rog, ceva de genul ăsta – în mărime naturală. Era ceva de-un ridicol vecin cu impertinența. Iar lumea a ajuns să se uite la niște cartoane chicioase. Mâine-poimâine vor exista programe moderate de o ființă vie, iar în studio vor fi câte opt invitați de polistiren. Eu stau bine cu răbdările, îmi iau medicamentele la timp, dar uneori tupeul realizatorilor TV e un atentat la sănătatea publică. Inutil să vă spun, în studio se mai afla Ogică. Burtierele titrau că el ar putea fi tatăl acestei Mădăline a lui Guță, deși el spunea că nu e adevărat, că doar a avut un fel de relații cu mă-sa fetei, pe vremuri, eheeeei. Scenele sunt halucinante și ne jignesc inteligența. Se pare însă că, din nefericire, nu toată lumea e jignită, atâta vreme cât Simona Gherghe are perna de sub fund asigurată, iar emisiunea ei e o circotecă de succes. În cadrul aceluiași program, manelistul Edy Talent o acuza pe manelista Mădălina-lui-Guță că se folosește de numele lui ca să-și facă publicitate. Asta e ca și cum ai spune că urticaria se folosește de celebritatea ciumei bubonice ca să-și facă un nume în lumea medicală.
sursa: Adevărul
- Îi mai lăsăm să ne păcălească? C.C.R. s-a speriat și PSD joacă la doua capete… (3.12.2024) - decembrie 3, 2024
- La mulți ani, România! 🙂 Azi am fost la vot! - decembrie 2, 2024
- C.C.R. solicită renumărarea voturilorSe pare că nu putem trăi fără PSD / PNL la Cotroceni… (28.11.2024) - noiembrie 28, 2024