În timp ce se îngrijorează de coronavirus, pe bucureșteni îi omoară poluarea aerului. Cum a ajuns România groapa de gunoi în locul Chinei?

Articol preluat din Libertatea Textul care urmează, semnat de Laura Ștefănuț, se înscrie în categoria opiniilor de la contributori. Fostă jurnalistă, Laura Ștefănuț oferă consultanță în domeniile de expertiză pentru ”Planul pentru București” al lui Vlad Voiculescu, candidat PLUS la Primăria Capitalei.

0
51

Aerul din București a fost mai rău decât în orașele chinezești celebre pentru poluare, cum ar fi Beijing sau Taiyuan. În cea mai poluată zi din 2019, aerul din București a fost de cinci ori mai rău decât cel din Beijing și de patru ori mai poluat decât în Taiyuan, potrivit datelor certificate culese de NY Times.

Monitorizările independente arată că de multe ori poluarea explodează în weekend, ceea ce este deosebit de neobișnuit — fiindcă “la carte” scrie că principalele surse de poluare sunt de la trafic și energie (în special din utilizarea combustibililor fosili/solizi în gospodării). Asta nu înseamnă că în timpul săptămânii stăm bine. Poluarea scurtează patru ani din viața bucureștenilor, o spune cel mai recent raport al Institutului de Sănătate Publică.

(…)

Dar de ce crește poluarea în weekend sau noaptea?

Am întrebat experți în calitatea aerului, fizicieni, chimiști, majoritatea mi-au spus că arderile ilegale de gunoaie pot explica nivelul de poluare și specificul poluării.

Există interese financiare majore când vine vorba de arderea deșeurilor, autoritățile nu fac inspecții, mai ales dacă arderea are loc în afara programului de lucru al Gărzii de Mediu (după ora 16 sau în weekend), aparatura cu care se fac verificări este insuficientă, iar legislația lasă operatorii să se monitorizeze singuri, fără să fie nevoiți să facă publice rezultatele monitorizărilor constante.

Sunt indicii că în România se întâmplă ceea ce s-a petrecut în anii 90 și începutul anilor 2000 în Italia, când mafia a intrat în afacerea deșeurilor și a creat așa-zisul “Triunghi al morții” sau “Ținutul focului”, care a fost documentat în celebra carte “Gomorra”, a lui Roberto Saviano.

Pe scurt, au explodat cazurile de cancer și alte boli teribile în zonele unde mafia ardea și depozita gunoaie — “management” al gunoaielor pentru care primeau sume enorme de bani. Nu doar locuitorii din zonele afectate s-au îmbolnăvit, ci și unii dintre cei care au investigat crima.

După deconspirarea din Italia, mafia Camorra a continuat cu afacerea gunoaielor și în afara granițelor.

Cum a ajuns Mafia italiană în România

Afacerea mafioților Camorra a ajuns până în România, după cum demonstrează investigația OCCRP din 2019. Este foarte profitabil financiar ca deșeurile să fie plimbate sute, chiar mii de kilometri pentru a fi depozitate sau arse în România, fiindcă țara noastră le primește la costuri extrem de mici.

(…)

România a devenit una dintre țările care s-a grăbit să preia din vechiul rol al Chinei de groapă de gunoi a Europei Occidentale, după cum a documentat și France 24.  Marea problemă este că deșeurile nu sunt distruse, neutralizate corespunzător și sunt arse la temperaturi prea mici sau depozitate necorespunzător.

Cei care vor să scape de deșeuri plătesc prețuri distincte, în funcție de cât de periculoase sunt deșeurile. În mod normal, costurile pentru a distruge deșeuri periculoase (cum ar fi cele medicale) sunt mult mai mari decât pentru deșeuri mai puțin nocive. Dar sunt indicii că există operatori în România care le ard la grămadă: primesc sume enorme, dar fac economie prin diverse tertipuri. De exemplu, în termeni populari, nu ridică temperaturile de ardere la valoarea necesară pentru a neutraliza substanțele periculoase din plasticul ars și în felul acesta fac economie la curent, în timp ce eliberează cancer pe furnal.

(…)

În România, nu controlează nimeni ce deșeuri sunt arse sistematic în diversele instalații și se bazează pe raportările operatorilor, deși aceștia au de câștigat enorm atunci când ard deșeuri periculoase.

Un reprezentant al organizației Aero, care monitorizează independent calitatea aerului, mi-a spus că, pe lângă incineratoare, au indicii că Bucureștiul este poluat masiv de pe platforma C.E.T Sud.

Acolo se pot arde pentru încălzire gaze naturale, cărbuni, păcură sau diverse resturi din procesul de rafinare al petrolului. Centrala poate funcționa bine-mersi, chiar dacă arde elemente care emană în aer substanțe periculoase pentru om — cert este că nu știm ce iese pe coș, fiindcă nu există monitorizări constante, eventual independente, ale căror date să fie publice.

De ce nu sunt publice monitorizări, deși e viața noastră la mijloc? Întrebați Primăria Generală, care a folosit în 2018 doar 20% din bugetul pe mediu, care a dat banii pe stații de monitorizare care zac prin cine știe ce depozit. Întrebați Primăriile de Sector. Întrebați Ministerul Mediului. Gabriela Firea i-a spus Ministrului Mediului să se mute din București, dacă nu îi convine calitatea aerului.

Inclusiv Comisia Europeană scrie într-un raport din 2019 că problema aerului din România este urgentă, și că, deși lucrurile arată grav, “în realitate, situația ar putea fi mult mai gravă decât cea raportată efectiv”. Fiindcă există “deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea aerului măsurate de rețeaua de monitorizare din România”.

Cu voință politică, în două, trei luni s-ar putea pune bazele unei rețele de monitorizare a calității aerului care să identifice marii poluatori. Apoi, pasul firesc ar fi să ia măsuri serioase, de la modernizarea tehnologiilor, la relocarea în afara orașului a operatorilor care poluează. Amenzile sunt firimituri pentru marii poluatori, care câștigă enorm din activitățile lor.

Puteți citi articolul în întregime aici: https://www.libertatea.ro/opinii/in-timp-ce-se-ingrijoreaza-de-coronavirus-pe-bucuresteni-ii-omoara-poluarea-aerului-cum-a-ajuns-romania-groapa-de-gunoi-in-locul-chinei-2866461

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here