Interviu CORNELIU BJOLA: Amprenta digitală și adevărul în epoca post-adevărului.

Interviu realizat de Cristian Pătrășconiu, publicat pe site-ul LaPunkt.ro

0
58

Corneliu Bjola – român de origine, acum profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group – a fost  în România ca invitat principal al uneia dintre dezbaterile care au avut lor în seria conferințelor Humanitas din finalul lunii februarie 2019  la Ateneul Român. E expert în diplomația digitală și numește, în dialogul de mai jos, câteva dintre provocările – inclusiv pentru lumea culturală – pe care le aduc cu sine noile tehnologii și realitățile pe care acestea te produc.

 

Dialog realizat de Cristian PĂTRĂȘCONIU.

Câți ani s-a spus, recent, că vor trece până când o mașină va luat Premiul Nobel pentru Literatură?

Era o sursă veridică – se spune acolo că, până în 2060, activitățile umane ar trebui înlocuite de inteligența artificială. Inclusiv să scrie un articol, să scrie o carte, să înlocuiască, în bună măsură, ceea ce face un medic. Peste cîteva decenii, așadar, era ideea ca o mașină să scrie un roman care să rivalizeze cu cele de la Premiul Nobel. Nu știu dacă va fi chiar așa, dar ceea ce este cert e că tehnologia care pune în practică inteligența artificială  crește, ca performanță, într-un ritm exponențial. Există o carte publicată acum cîțiva ani de către un coleg de la Oxford care vorbea despre aceste profesii care ar putea fi digitizate – într-un interval nu foarte mare de timp. Avocații sau notarii mai ales, între primii, spre exemplu. Și o bună parte din ceea ce fac medicii are potențialul de a fi digitizat.

Dar literații, umaniștii? Nu par să fie în linia întîi…

Fapt e că traversăm o perioadă de transformări foarte interesantă. Cineva chiar spunea că job-urile care vor fi la mare căutare în 2030 încă nu sunt inventate. Să revin puțin la umanioare, pe zona unde analizez evoluțiile în mod constant: în ambasade se reordonează tipurile de slujbe căutate. Pînă acum erau importanți oamenii care veneau dinspre umanism, dinspre științele politice; de ceva timp, nu de foarte mult, dar acesta este trendul, sunt tot mai căutate acele slujbe care presupun abilități de a citi și de a înțelege datele din online. Data Analisis, să citești Big Data și așa mai departe. Lumea e într-o dinamică spectaculoasă.

Nu e prea rapid totul? Nu se întîmplă prea repede lucrurile? Și întreb aceasta inclusiv în legătură cu proiecția de la care a început dialogul nostru – ca o mașină, ca un pachet de digiți să ajungă să scrie un roman care să fie răsplătit, la un moment dat, cu Premiul Nobel…

Nu știu dacă e prea repede; probabil că da. Dar, mai ales, ceea ce se întâmplă acum e și greu de oprit. E ca și cum am fi dat drumul la ceva pe care ne e aproape imposibil să îl oprim. Pe de altă parte, țin neapărat să spun că, în domeniul inteligenței artificiale, sunt preocupări etice serioase.

Mi se pare de neocolit această temă…

Da, și ea începe să fie așa inclusiv în felul în care au loc dezbaterile din Occident în legătură cu inteligența artificială. Pe de altă parte, când vorbim de inteligență artificială, trebuie să limpezim puțin acest termen, fiindcă el acoperă un spectru larg, foarte larg. Pentru că avem, mai întîi, aceste boot­-uri sau chat boot-uri – care sunt inteligență artificială rudimentară, destul de automatizată. Ceea ce nu cred însă că avem – nu acum, nu deocamdată – este o inteligență artificială superioară, care să învingă creativitatea umană (și care, într-adevăr, sperie pe mulți); nu avem încă această suprainliteligență.

Puteți citi interviul în întregime aici:

Interviu CORNELIU BJOLA: Amprenta digitală și adevărul în epoca post-adevărului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here