De ani de zile mă holbez la emisiunile-dezbatere de după și înainte de meciuri. Mă refer acum strict la fotbal. Mereu jurnaliștii au ironizat, și o fac și azi, felul în care se exprimă fotbaliștii, ba și antrenorii (adesea foști jucători). Sigur, unii jurnaliști au studii, nu în domeniu, dar au ceva carte la bază. Trece vremea și ce văd? Foștii ironizați, devin analiști, colegi cu jurnaliștii care-i ironizau. Și acum fac mișto de puștii de 18-19 ani, că n-au vorbele mereu la ei. De ce, brusc, prin apariția într-un studio, un jucător, antrenor, devine un intelectual frecventabil, când până ieri era material de bășcălie? Și cine le dă certificatul de bună purtare gramaticală și culturală? Tocmai așa zișii jurnaliști, cu serioase lacune profesionale, dar mai ales morale. Așa ”analiști”, așa arbitraje, așa fotbal. N-am dat nume, dar am făcut-o adesea.
- JURNALUL MEU DIN 28.04 – NE-AU BĂGAT BĂIEȚII ÎN BUDĂ? - aprilie 28, 2026
- JURNALUL MEU DIN 25.04 – AVEM MEDIATOR! - aprilie 25, 2026
- HOLBARE DE PRÂNZ – DE CE N-AVEȚI GRIJĂ DE BODOG? 22.04. - aprilie 22, 2026
