Moartea Denisei Răducu scoate la lumină cancerele societăţii româneşti

iulie 26, 2017

Articol preluat din Adevărul
Moartea cântăreţei de manele Denisa Răducu a scos la iveală faţa hidoasă a ţării în care trăim. Pe de-o parte, reacţiile lipsite de compasiune ale unor internauţi, care consideră că moartea unei tinere contează mai puţin pentru că aborda un gen muzical care nu le place. Pe de altă parte, modul în care unele publicaţii şi televiziuni au ales să transforme un eveniment tragic într-unul senzaţional în numele audienţei.
Denisa Răducu a murit duminică dimineaţă, la vârsta de 27 de ani, după ce în urmă cu cinci luni a descoperit că are cancer hepatic. E clar că reacţiile oamenilor în faţa morţii sunt diferite, însă unele sunt foarte greu de explicat, cel puţin din punct de vedere uman. La scurt timp după ce vestea a făcut înconjurul ţării, un număr considerabil de români au crezut de cuviinţă că moartea Denisei Răducu nu este „o pierdere“ din simplul motiv că în timpul vieţii a cântat manele, un gen muzical pe care ei nu-l agreează. Lipsa de compasiune a unora s-a propagat în mediul online prin comentarii instigatoare la ură, discriminatorii şi injurii, multe dintre ele greu de reprodus, şi chiar şi glume deplasate. În încercarea de a găsi o explicaţie acestui fenomen îngrijorător, „Adevărul“ a stat de vorbă cu mai mulţi psihologi şi oameni din media.
Psihologul Mihai Copăceanu susţine că în momentul în care oamenii devalorizează muzica unei persoane, devalorizează persoana însăşi, mergând până la repulsie şi sentimente de ură, fără a fi capabili să facă distincţie între om şi profesia lui.
„Oamenii în exprimarea lor, şi aici mă refer la români, nu diferenţiază între preferinţe, aptitudini şi valoarea vieţii prin demnitate şi integritate. Dacă sunt comentarii pe o publicaţie online, moderatorii nu ar trebui să permită afişarea lor. E nevoie de o rigoare şi o disciplină a publicului online pentru că din pacate online-ul a dat posibilitatea tuturor să exprime orice, inclusiv comentarii discriminatorii, denigratoare şi extremiste. Tipul acesta de muzică este desconsiderat de o parte a publicului român care identifică orice solist cu valori şi comportamente nedemne sau chiar de tip infracţional, nefăcând diferenţe între solişti. Prejudecăţile şi etichetele – «maneliştii sunt oameni de nimic» – au un rol în lipsa empatiei şi emiterea acestei poziţii de ură“, a detaliat Copăceanu.
La rândul ei, psihologul Diana Nicolescu afirmă că suferinţa umană „nu are culoare politică, nu are rasă, nu are studii sau doctorate, nu vine pe ritm de vals sau muzică clasică.“
„Daca «valoarea» vieţii însă e dată de rasă şi studii, atunci propun să salvăm numai profesorii, doctorii, inginerii, arhitecţii şi să îi lăsăm să moară pe ceilalţi: manelişti, gunoieri, cei care curăţă toaletele publice, ştiţi voi, cei care alcătuiesc România profundă şi a căror viaţă pare să nu valoreze nimic din punctul de vedere al unor cititori. Dacă ar fi aşa, atunci atât eu, cât şi colegii mei psihologi sau doctorii îşi rezervă dreptul de a-i trata numai pe cei care aduc o valoare intelectuală. Însă nu facem acest lucru, pentru că noi, cei care lucrăm cu suferinţă, ştim că în faţa ei ne frângem fără discriminare. Că un om cu doctorat suferă la fel de mult ca unul care cântă manele şi că în primul rând, toţi avem dreptul la sănătate şi o viaţă mai bună, iar viaţa ta, comentatorule, care consideri că România e mai bună dacă mor maneliştii, nu e mai valoroasă decât a Denisei. Suferinţa umană nu are culoare politică, nu are rasă, nu are studii sau doctorate, nu vine pe ritm de vals sau muzică clasică. Suferinţa umană ne egalizează şi în faţa ei suntem toţi la fel: mici şi nesemnificativi, dar mai ales neputincioşi“, scrie Diana Nicolescu pe blogurile adevarul.ro.
Puteți citi articolul în întregime aici:
http://adevarul.ro/entertainment/tv/analizA-moartea-denisei-raducu-scoate-lumina-cancerele-societatii-romanesti-suferinta-umana–nu-vine-ritm-vals-muzica-clasica-1_59762e175ab6550cb872cb25/index.html