A murit Emil Brumaru. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

0
2871
Foto: Horea_Laptesh

Unul dintre cei mai importanţi poeţi români, Emil Brumaru, a  încetat din viaţă, sâmbătă seară, cu puţin timp înainte de miezul nopţii.
Scriitorul Liviu Antonesei a anunţat pe blogul său că Emil Brumaru a fost internat în spital, la secţia de terapie intensivă, joi seară, în urma unui atac vascular cerebral. Deşi starea lui se îmbunătăţise , a avut două stopuri cardiace şi a intrat în comă. Din păcate, la ora 23:35, poetul a trecut la cele veşnice.

Puteți citi mai multe pe site-ul Adevărul (click!).

Articol preluat de pe site-ul lapunkt.ro

Emil Brumaru(n. 1939) este unul dintre cei mai importanti poeti romani contemporani. A debutat in 1970 cu Versuri, volum premiat de Uniunea Scriitorilor din Romania. Alte volume publicate: Detectivul Arthur(1970), Julien Ospitalierul(1974), Cintece naive (1976), Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul indragostit(1980), Ruina unui samovar (1983, distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor), Dintr-o scorbura de morcov (1998),Poeme alese. 1959-1998 (2003), Fluturii din pandispan (2003), Poezii (carte la borcan, 2003), Opera poetica (3 vol., 2005), Submarinul erotic (2005), Infernala comedie (2005), Cintece de adolescent (2007), Povesti erotice romanesti (volum colectiv, 2007), Ne logodim cu un inel de iarba (2008), Versuri (2010), Povestea boiernasului de tara si a fecioarei…(2012), Intelectuali la cratita (volum colectiv, 2012), Rezervatia de ingeri (2013) si Sfisiat de umbra unui inger (2013). La Editura Polirom a mai publicat volumele Cersetorul de cafea. Scrisori catre Lucian Raicu (2004), Dumnezeu se uita la noi cu binoclul (2006),Basmul Printesei Repede-Repede (in colab. cu Veronica D. Niculescu, 2009), Opere I. Julien Ospitalierul (2009), Opere II. Submarinul erotic (2009), Opere III. Cersetorul de cafea (2012; 2014 in colectia „Eseuri & confesiuni”), Opere IV. Dumnezeu se uita la noi cu binoclul (2014) si Cad castane din castani. Amintiri de ieri si azi (in colab. cu Veronica D. Niculescu, 2014).

Este laureat al Premiului National de Poezie „Mihai Eminescu” (2001) pentru Opera Omnia, in 2011 a primit Premiul revisteiObservator cultural, de asemenea pentru Opera Omnia, iar in 2013 Premiul Presedintelui UNITER. In 2014 primeste Premiul pentru Literatura in cadrul galei „Oamenii Timpului”. Poemele sale au fost incluse in antologii din Romania, Germania, Franta si Anglia”.

sursa: lapunkt.ro

Emil Brumaru: „Femeile nu se mai uită la mine nici lateral, nici perpendicular…”

Puteți citi interviul aici: https://pressone.ro/emil-brumaru-femeile-nu-se-mai-uita-la-mine-nici-lateral-nici-perpendicular/

Articol preluat de pe site-ul europalibera.org

Printre vârfurile de peste 8.000 de metri ale literelor române contemporane, proaspătul octogenar Emil Brumaru face figură aparte – poet pursânge, punând uneori şi câte 15 ani între un volum şi altul (Ruina unui samovar apare în 1983, iar Dintr-o scorbură de morcov tocmai în 1998, la aproape zece ani după revoluţia română din decembrie ’89!), redă poeziei româneşti prospeţimea de început de lume, şi tot el o face să guste (şi ne face poftă şi nouă…) din fructul oprit. Pentru unii „angel pofticios şi iubăreţ, rămas din cele sfinte doar cu aura inocenţei, dar altfel dedat cu totul la păcate lumeşti” (Al. Cistelecan), pentru alţii „sentimental şi ironic, lilial şi dens, tandru şi pătimaş” (Nicolae Manolescu), dacă nu chiar „un tragic, extraordinar poet al singurătăţii” (Ion Bogdan Lefter), Emil Brumaru e chiar poetul nepereche al acestui început de mileniu, de unde numeroase graţii (lirice & media) roiesc în jurul Domniei Sale.

Îl cunosc din mai 1990, pe când poetul ieşean lucra – pe jumătate de salariu, cealaltă o ridica Nichita Danilov – corector la Convorbiri literare; i-am fost în câteva rânduri redactor de carte; i-am păşit pragul casei de mai multe ori (Domnia Sa stă într-o cămăruţă de schimnic, cu câteva computere conectate mereu la Internet şi Messenger), de fiecare dată minunându-mă că odaia cea mai mare e transformată într-o… bibliotecă pe orizontală, cărţile fiind depozitate în stive, claie peste grămadă, direct pe podea, printre care stăpânul casei îşi taie adevărate pârtii, când se porneşte să caute un titlu anume; nu în ultimul rând, i-am prezentat mai multe scrieri şi am realizat nişte interviuri la Radio Europa Liberă.

sursa: europalibera.org

Mesaje adunate de pe Facebook:




O să mai putem vreodată…

O să mai putem vreodată
Să trăim frumos şi sfînt,
Cînd din rouă mi se-arată
Trupul tău pe-acest pămînt?
O să ne mai poarte boarea
Raiului ce l-am pierdut,
Ca pe-un flutur, fericirea,
Printre îngerii plîngînd

Fără să deschidă gura,
Doar cu lacrima strigînd?
Să ne-ntoarcem iar în pura
Poveste de la-nceput?…

O să mai putem vreodată
Să trăim frumos şi sfînt,
Cînd din rouă mi se-arată
Trupul tău pe-acest pămînt? (poem inedit)

din antologia 111 cele mai frumoase poezii (şi 2 inedite), Editura Nemira, 2014.

 

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here