Am aflat câte ceva despre Istoria Samurailor – un video de urmărit

februarie 2, 2023

614

Am urmărit duminică un eveniment online organizat de Hanabi Japanese Club (click aici dacă vreți să aflați mai multe despre activitatea lor) pe zoom, despre istoria samurailor. Gazda evenimentului a fost dl Kouju Nakamura, profesor la Hanabi Japanese Club.

S-au spus multe lucruri interesante care stârnesc curiozitatea și te fac să vrei să afli mai multe despre samurai. Am aflat, de exemplu, că „un bushi fără stăpân nu poate fi considerat samurai”. Spusă așa, fără mai multe explicații, sună foarte trist. Adică, e musai să îți alegi stăpânul dacă vrei să fii samurai… E tristă însăși ideea de a avea stăpân! Mi-ar fi plăcut, de exemplu, să aflu cum își alegeau stăpânii? Țineau cont de oferta mai bună de salariu? Era vorba de anumite principii? Era o combinație între cele două?! Ce se întâmpla dacă după o vreme nu mai erau mulțumiți de stăpân?! Puteau „să-și dea demisia” și să se angajeze în slujba altui stăpân?! Dacă da, atunci sună un pic a mercenariat, fapt care e mai aproape de ideea de ninja… Și, de fapt, ce înseamnă „stăpân”? E un fel de angajator sau e mai mult decât atât? Puteau fi și samurai și ninja în același timp?

Mi s-a părut amuzantă discuția despre modul în care își aranjau părul și cum era creată zona fără păr de pe cap. Nu, nu-l tăiau. Îl smulgeau fir cu fir. Se pare, totuși, că unul l-a tăiat pentru că nu a suportat durerea… Nu mi-e clar dacă a avut de suferit în vreun fel din cauza asta (poate o fi fost mai puțin respectat?!)…. Mi-ar fi plăcut să aflu dacă acest ritual avea o semnifcație anume, dincolo de o oarecare doză de sadism. 🙂

Mi se pare impresionant și programul dintr-o zi obișnuită. Adevărul este că și eu m-aș trezi bucuroasă atât de dimineață dacă aș locui în Țara Soarelui Răsare, chiar dacă nu sunt samurai. N-aș rata niciun răsărit. 🙂 Dar, spre deosebire de un samurai, eu probabil aș mai trage un pui de somn după ce am „deschis poarta soarelui” și l-am salutat. 🙂

A participat și Sensei Cristian Laiber (Raiden Dojo), de altfel de pe pagina lui am aflat de acest eveniment, așa că aveți șansa să vedeți arme vechi ale samurailor și să auziți multe povestiri interesante despre modul lor de viață.

Au fost două ore plăcute într-o duminică mohorâtă de iarnă. Pentru cei neinițiați, această înregistrare video poate fi un prim pas într-o lume fascinantă, cea a samurailor și a culturii japoneze. Dacă aveți puțin timp liber și vreți să urmăriți o discuție relaxată, vă recomand video-ul de mai jos.

Și dacă v-a plăcut, atunci iată o idee excelentă: puteți participa, pe 12 februarie, la un seminar practic, Calea Sabiei / Calea Samuraiului (click aici pentru eveniment). La teorie suntem primii, dar lucrurile prind contur când pui mâna să faci ceva concret. Vă asigur că este o experiență inedită pe care nu o veți uita. Și o să fie amuzant. Este foarte posibil să vă placă mult de tot. Veți putea afla câte ceva despre filosofia samurailor și despre cum se poate transforma „Sabia care ucide” în „Sabia care dă viață”. Acest concept îți schimbă total modul în care privești o armă. În plus, o să vă placă să țineți un bokken (sabie de lemn) în mână. Nimic nu se compară cu sentimentul pe care-l ai când abordezi o situație conflictuală fiind „ascuns” după o sabie, sau cu momentul când conștientizezi responsabilitatea pe care o ai atât de față de viața ta cât și a adversarului. E și frică, e și adrenalină, e și grijă, e și (mult) calm, e și dorința de a proteja, e și motivația de a rămâne în viață, e și concentrare, e și teama de eșec, e și viteză de reacție, e și speranță. Senzația este poate mai intensă decât cea pe care o simți când ești în postura de victimă sigură (atunci e doar frică paralizantă). Vestea bună este că nici măcar nu trebuie să dețineți un bokken, îl puteți împrumuta de la sală (dacă dați un mesaj privat înainte, dar sunt toate detaliile în eveniment). 🙂