În 1453, impenetrabilitatea Constantinopolului – o teorie considerată a fi un fapt timp de mai bine de o mie de ani – a fost contrazisă. Istoria imperiilor: Otomanii, o nouă serie documentară din șase părți, care debutează la 22:55 în 15 februarie pe Viasat History, nu spune doar povestea acestei bătălii istorice, ci dezvăluie și primii ani ai cuceririlor otomane, care au lăsat o amprentă semnificativă asupra lumii.
Constantinopol, un oraș indestructibil?
Până la mijlocul secolului al XV-lea, Constantinopolul – condus de împăratul Constantin al XI-lea Paleologul – și câteva avanposturi sunt tot ceea ce rămâne din puternicul Imperiu Roman de Răsărit.
Orașul, fondat în 324 d.Hr. de Constantin cel Mare și inaugurat la 330, a fost centrul Imperiului Bizantin și era protejat de cele mai puternice ziduri din lumea cunoscută, adăpostind, la apogeul său, aproape un milion de oameni.
În istoria sa de 1100 de ani, multe armate au încercat să străpungă zidurile orașului. Toate au eșuat. Chiar și Attila, căpetenia hunilor, s-a mulțumit doar să taxeze orașul pentru păstrarea autonomiei. A venit apoi anul 1453, și a adus cu el sfârșitul Constantinopolului.
Un sultan de 19 ani, o armată de 80.000 de oameni și un ungur ingenios
Mahomed al II-lea a urcat prima oară pe tronul noului Imperiu Otoman când avea 12 ani. Mai târziu, a visat un imperiu care să se întindă până la marginile lumii, iar primul său pas important a fost cucerirea Constantinopolului. În acest scop, a adunat o armată de 80.000 de oameni, a construit o nouă flotă și a tocmit un inginer de tunuri pe nume Orbán, posibil maghiar din Brassó (Brașovul românesc de astăzi), să creeze o nouă artilerie pentru armata sa.
Orbán își oferise înainte serviciile mai întâi la Constantinopol, dar împăratul a refuzat propunerea. La cererea sultanului, Orbán a construit un tun care a reușit să spargă zidurile groase ale Constantinopolului. A fost numit Bazilica, cel mai mare tun pe care l-a văzut vreodată lumea, având o lungime de aproape 8 metri și un diametru de 77 de centimetri.
Asediul orașului a început la 6 aprilie 1453, dar oricât de mult ar fi bombardat otomanii zidurile – mai mult decât oricine înainte – acestea au rezistat. În plus, Mahomed a aflat că Papa trimite întăriri pe mare. În ciuda faptului că armata sultanului depășea numărul apărătorilor de mai bine de 10 ori – întrucât orașul a fost apărat doar de 7.000 de soldați – asediul a fost o afacere lungă, sângeroasă, care a durat opt săptămâni, constând în bătălii disperate pe uscat și pe mare.
Mai mult, propriul său imperiu fiind asaltat de dușmani externi și interni, părea că sultanul trebuie să se retragă.
Legenda Lunii Sângerii
După încercările eșuate de a cuceri orașul, moralul celor din tabăra lui Mahomed era scăzut, dar apoi, pe cerul nopții, a apărut un semn care a adus o schimbare în soarta următoarelor bătălii.
Luna sângerie (un nume de-a-dreptul sugestiv dat, de fapt, unei eclipse totale de lună) era considerată de rău augur pentru oamenii din Constantinopol, aceștia crezând că ea însemna căderea orașului, după cum spunea o profeție. Pentru otomani, a fost exact opusul: Luna sângerie le-a dat un nou avânt, iar Mahomed și-a încercat din nou norocul, asaltând zidurile pentru ultima oară. El și-a desfășurat chiar trupele de elită, ienicerii.
În cele din urmă, la 29 mai 1453, otomanii au reușit să străpungă zidurile slăbite de bombardamentul constant și să învingă puținii apărători demoralizați. Astfel, Mahomed a risipit o legendă ce dura de 1100 de ani.
Acesta a fost primul pas în cuceririle lui Mahomed al II-lea, unul cu efecte de durată asupra istoriei Europei și Orientului Mijlociu pentru următorii 300 de ani.
Istoria imperiilor: Otomanii nu numai că aruncă o privire asupra acestei cuceriri importante, folosindu-se de scene de luptă spectaculoase, de un joc actoricesc convingător și decoruri incredibil de detaliate, ci și asupra modului în care un tânăr și ambițios sultan a devenit o legendă.
Începe luni, 15 februarie, ora 22:55, la Viasat History.
Co-producție Turcia – Hollywood, an 2020
Ultimele postari ale lui Iulia Radu (vezi toate)
- Ziua Culturii Naționale, celebrată de ARCUB prin magie, poezie și povești fermecate (15.01) - ianuarie 14, 2025
- Foc de P.A.E cu Andrei Partoș – editia 837. Dezbatem subiectele la zi (12.01.2025) - ianuarie 13, 2025
- Ziua Îndeplinirii Visurilor (13.01) - ianuarie 13, 2025
