CUM E CU PREMIILE

0
18

gift cadou aMulte posturi de radio îşi fac audienţe considerabile fiind ajutate de sponsori puternici care oferă premii. N-am fost adeptul acestui sistem, dar îl înţeleg. Eu am crescut cu darurile de suflet, cu cele simbolice sau pe acolo. Cred că o invitaţie la un concert (biletele costă între un milion şi două, lei vechi) e puţin peste simbolic. Şi totuşi oamenii strâmbă din nas. Am câştigat, dar eu vreau două locuri, sau nu pot veni pe data respectivă, sau să mi-l trimiteţi acasă, ş.a.m.d. Participând la astfel de jocuri, la care contează primii care răspund corect, implicit ocupi locul altora care s-ar bucura, ar merge, dar nu au viteză sau SMS-ul lor ajunge mai greu sau…Nu înţeleg de ce? Doar ca să arăţi că ştii? Păi întrebările sunt atât de uşoare tocmai pentru a putea oferi aceste cadouri, care promovează, implicit, evenimentele concertistice. Poate că e cazul să regândim acest mod de a privi premiile. Poate ne ajutaţi şi voi!
Au fost premii în CD-uri realizate de mine. Adică selecţiile mele legate de diferite momente, cum ar fi şi cele cu amintiri din Costineştiul anilor 70-80. Le-am făcut special pentru cei care le-au dorit şi câştigat. Unele n-au ajuns încă la destinatari din cauza mea. Nu se mai găsesc carcase normale pe piaţă de o bună bucată de vreme. Nu-i bai, o rezolv cumva. Cineva a insistat pentru o piesă românească, declarată la vremea aia, Imn al Costineştiului. Am modificat CD-ul şi am trecut piesa care nu a apărut pe niciun album, aşa că nu-i uşor de obţinut! Blancurile le cumpăr din comerţ. De regulă sunt bune (99% din cazuri). Totuşi o doamnă, care îşi permite să mă sune acasă de ani de zile (nu am numărul secret) s-a supărat teribil când a primit un CD (pe care nu l-a câştigat, ci doar l-a solicitat!!!) pentru că nu se auzea nimic. Nu am cum să verific, dar Iulia şi apoi eu, i-am propus să-i dăm un alt CD. S-a supărat şi mai energic şi ne-a jignit, ne-a făcut neprofesionişti, gestul i s-a părut „incalificabil” ş.a.m.d. A refuzat categoric, vehement şi obraznic. Persoana face parte din categoria ascultătorilor pe care eu îi respect, a celor care nu se pot uita la televizor, aşa că  Radioul e bucuria lor maximă. Sunt sute de mii de astfel de oameni. Unul singur şi-a permis să facă astfel de gesturi. Culmea e că a mai primit şi alte CD-uri, sau piese la cerere (tot sunând pe numărul meu privat de fix). De ce v-am povestit o astfel de fază? Pentru că e important să apreciem corect când primim ceva, de la oricine, că un cadou nu se dezbate, nu se discută, se primeşte cu bucurie şi atât. Eu aşa gândesc. De câte ori nu primim cadouri scumpe, care nu ne plac, nu ne vin ca măsuri şi nici măcar nu le putem schimba? Sunăm la cel care ni l-a dat să-l certăm? Caracterele urâte ies la suprafaţă în astfel de situaţii.

Andrei Partos
Follow me
Ultimele postari ale lui Andrei Partos (vezi toate)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here