EDITORIAL CLASSIC ROCK MAGAZINE: SPOTIFY ȘI YOUTUBE OMOARĂ INDUSTRIA MUZICALĂ?

0
15

Spotify Youtube streamingRoger Waters nu este muțumit. Industria nu este mulțumită. Cât timp vor mai continua fanii să se bucure de muzica difuzată gratuit? Și cum dracu am ajuns în această situație?

 
Este o generație nouă care „a crescut cu ideea că muzica trebuie să fie gratuită”, a declarat recent marele Roger Waters pentru The Times. „Adică, ce ar fi să fie totul gratuit? Intri într-un magazin, îți place un televizor, îl iei și pleci cu el acasă. Nu! Cineva a făcut acel televizor iar tu trebuie să-l cumperi. Sau pleci din magazin cu câteva mere. Nu! Un fermier s-a ocupat de acele mere și le-a adus în magazin ca să le vândă”, a mai spus Waters.
 
Faptul că trebuie să plătești când descarci o piesă MP3, sau un album digital, nu este o noutate. Totuși costă mult mai puțin decât un măr sau un televizor. Dar Roger Waters a pus punctul pe i în această problemă: există o relație toxică între industria muzicală și creatori. Și anume: muzica gratuită care este oferită pe cale oficială (YouTube, Vevo sau Spotify) sau neoficială (site-urile de tip torrent).
 
„Pentru mine „gratuit” este echivalent cu declinul business-ului. În general, „gratuit” înseamnă moarte”, a declarat în martie Doug Morris,director al Sony Music.
 
El nu se referea la „gratuit”, în sensul pirateriei. El vorbea despre muzica distribuită gratuit pe site-uri de streaming precum YouTube și Spotify. Universal Music, cea mai mare casă de discuri din lume, are aceeași poziție, sugerând că există o schimbare semnificativă în show-business care va afecta profund modul în care muzica va fi disponibilă on-line.
 
În urmă cu un an, toate casele mari de discuri susțineau ideea de muzică gratuită, deoarece vedea în site-uri precum Youtube și Spotify locuri unde puteau plasa reclame. Ce le-a făcut să își schimbe părerea? Pe scurt, socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, sau nu au atins cifrele dorite atât de repede. Sau poate Apple le-a forțat mâna cumva.
Orice  om care cunoaște cât de cât istoria muzicală, va spune că această discuție despre muzica gratuită, nu este una nouă. În plus, francezii o spun foarte bine: „ça change, plus c’est la même chose”.
În 1920, s-a spus că radiourile vor omorî industria muzicală. Cine ar mai fi cumpărat discuri, dacă putea asculta gratuit piesele la radio?
Casele de discuri au reacționat prompt oferind DJ-ilor discuri gratuit. Ei au văzut în radiouri posibilitatea de a-și promova „marfa”. În 1930, marea amenințare s-a transformat în salvarea caselor de discuri. Radiourile au ajutat masiv la vânzarea discurilor.
 
Au făcut aceeași mișcare și în 1980 cu MTV, permițând VJ-ilor să difuzeze videoclipuri promoționale pentru a ajuta la vânzarea albumelor. Au uitat un singur lucru: în urma acestui „schimb” și MTV a devenit foarte puternic și s-a îmbogățit. Totuși, casele de discuri erau liniștite: chiar dacă ofereau muzică gratuit, o făceau în termenii și condițiile lor.
 
Iadul s-a dezlănțuit la jumătatea anilor ’90 când a apărut tehnologia file-sharing. Casele de discuri au pășit în secolul XXI fără nicio certitudine. Pentru prima dată nu mai concurau doar împotriva celorlalte case de discuri pentru dominarea pieței, ci intrau în competiție și cu filosofia politică și cu realitatea economică dată de noțiunea de „gratuit”. Impactul psihologic asupra consumatorilor se simte și astăzi. Dacă totul este, cel puțin teoretic gratuit, atunci doar conștiința te împiedică să pui în practică teoria.
 
Roger Waters este ultimul care s-a alăturat corului de artiști care critică site-urile de streaming. În 2013, Tom Yorke (Radiohead) a fost primul care a atacat dur platforma Spotify care plătește sume minuscule artiștilor. Spre sfârșitul lui 2014, reacțiile artiștilor s-au amplificat, după ce Taylor Swift, unul dintre cele mai mari nume din muzica pop actuală, a decis să își retragă muzica de pe Spotify. „Pe Beats Music și Rhapsody trebuie să plătești pentru a-mi accesa albumele. Iar acest lucru arată că piesele create de mine au o anumită valoare. Pe Spotify nu se întâmplă acest lucru. Oricine le poate accesa. Cred că oamenii trebuie să înțeleagă că există o valoare pentru muzica creată de artiști”, a declarat Taylor Swift pentru Time Magazine.
 
Spotify are acum 60 de milioane de utilizatori, dintre care doar 15 milioane plătesc, adică 25%. Casele de discuri vor ca Spotify să grăbească procesul prin care îi transformă pe utilizatorii cu conturi „free” în utilizatori care plătesc. Acest război deschis vine în momentul în care casele de discuri trebuie să renegocieze licențele cu Spotify. Un moment favorabil caselor de discuri. Spotify vede în noțiunea de „gratuit” o modalitate bună de a strânge cât mai mulți utilizatori. Casele de discuri văd în același cuvânt, moarte. Cine va clipi primul?
 
Aici intră pe fir și compania Apple, care face presiuni asupra caselor de discuri să închidă latura free a site-urilor de streaming Spotify și Youtube. De ce își dorește așa ceva? Pentru că vrea să relanseze Beats Music, pe care Apple l-a achiziționat anul trecut. Compania din spatele iTunes își dorește să se extindă în noua lume a streamingului. Apple privește noțiunea de „gratuit” ca fiind cel mai mare obstacol pentru ca Beats Music să fie un succes, așa că își folosește din plin forța și face presiuni exact în momentul în care casele de discuri renegociază licențele cu site-urile de streaming.
 
Este interesant că Apple privește diferit noțiunea de „gratuit”, când vine vorba despre propriile produse. Exemplul 1: Aproape în fiecare săptămână, pe iTunes, sunt oferite gratuit piese pentru a promova diverse. Exemplul 2: Cei de la Apple au oferit gratuit albumul U2 – Songs Of Innocence tuturor clienților lor, chiar dacă aceștia l-au vrut sau nu. Așadar, pentru Apple deviza este „Gratuit este rău. Dar gratuit-ul nostru este foarte bun”.
 
De fapt, care ar fi concluzia? Casele de discuri vor exista în continuare, dar vor fi obligate să semneze contracte cu mai puțini artiști. Artiștii vor continua să facă muzică, dar doar puțini dintre ei vor reuși să trăiască doar din muzică. Streaming-ul, fie că este gratuit sau plătit, va deveni modalitatea dominantă prin care oamenii consumă muzică, iar acest lucru va afecta serios modul în care banii vor ajunge la casele de discuri și la artiști. În ciuda faptului că vinilul a revenit pe piață, acesta va rămâne un format de nișă. CD-ul va deveni istorie, iar MP3-ul va pierde teren și va dispărea așa cum au făcut-o la vremea lor casetele și minidiscurile. Toate acestea nu înseamnă decât un singur lucru: a trăi din muzica înregistrată va fi din ce în ce mai greu.
 
Eamonn Forde a fost plătit pentru acest articol. Și fotografiile pe care le-am folosit au fost plătite. Voi îl citiți gratuit.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here