Simfonia emoțiilor creative și constructive dintre spectatori și artiști a sărbătorit 22 de ani de existență la Sala Palatului. Aceasta desfășurare de forțe artistice și tehnice de o complexitate comparabilă cu producțiile britanice (am fost la 23 de musicaluri la Londra) a depășit granițele unui simplu spectacol-concert de Crăciun și s-a transformat într-un veritabil fenomen cultural care mobilizează oamenii prin dragostea față de arta vie. Timp de 3 seri consecutive, 12,000 de iubitori de muzică din toată țara, precum și din afara ei au venit să trăiască experiența senzorială magistrală creată de Ștefan Bănică, Rock n Roll Band, grupul vocal The 50s și invitații surpriză printre care, Filarmonica de Stat din Botoșani, dirijată de Alexandru Ilie (Teatrul Național de Operetă), Alis Făiniță, Alexandra Crișan, Elena Gheorghe, Nico, Dj Phantom.
Observ acest fenomen cultural din 2003 și sunt plăcut impresionată de amplitudinea pe care a căpătat-o un artist independent creator de contexte favorabile întâlnirilor dintre artele spectacolului și emoțiile, gândurile, stările spectatorilor. Muzica nu poate salva lumea, dar pentru sensibilitatea neasprită de timpuri prilejul unui act cultural viu înseamnă o șansă către o lume mai bună, nu doar la nivel de vis. Dacă sufletul omenesc e receptiv la artă ca o formă de terapie, atunci nevoia de creație vie devine constantă tocmai pentru că efemeritatea unui spectacol e binecunoscută. După cel de-al treilea spectacol cineva deja avea nostalgia miracolului irepetabil, pentru că arta devine miracol când toate artificiile regizorale și tehnice trec în planul doi, în prim-plan rămânând dialogul energetic dintre artiști și spectatori, inimi deschise și generoase cu ochii cei mai ageri și critici în același timp. Publicul nu poate fi păcălit îmi spuneau profesioniștii dedicați carierei de teatru și acest aspect l-am observat și eu în toți acești ani la Sala Palatului, spectatorii sunt foarte reactivi, iar faptul că artistul găsește o cale de comunicare de 22 de ani cu toate generațiile mi se pare absolut fabulos.
Muzica a valorificat timpul unificând mai multe ere culturale, brodându-se astfel emoții variate și complexe, cu versuri, cu tăceri, personaje reale ce se nasc în sala de spectacol în compania artei vii: publicul devine parte din spectacol, cu tot ce înseamnă neprevăzutul unei săli de 4000 de oameni. Și la teatru publicul e luat ca aliat al artistului, iar Ștefan Bănică fiind de profesie actor cunoaște importanța legăturii cu energia sălii, fără a avea o rețetă magică. Diversitatea artistică, în umila mea mea părere, e un factor important în entuziasmul nemărginit al publicului care a creat această tradiție, cerând în fiecare an o dată suplimentară de concert. Sunt fascinată de bucuria oamenilor de a susține un demers cultural fără de asemănare în România și sunt onorată să pot documenta în calitate de video-jurnalist acreditat, reacțiile lor nefiltrate și neprogramate la întâlnirea cu arta vie.
Ștefan Bănică îmbracă multe haine -de actor, de cântăreț, de regizor, dar compozitor – aspect profesional ce îl face și mai special în peisajul cultural autohton – cel mai aplaudat artist de la Sala Palatului din toate timpurile. Dar spectacolul nu e despre cultul personalității, ci despre glorificarea muzicii în toate formele ei, omagierea reperelor, precum și promovarea tinerilor debutanți. Acest spectacol are diferite nuanțe pentru fiecare participant. De fapt, nu e doar un spectacol, poate deveni și o experiență de viață, de la copiii care au crescut, la părinții deveniți bunici sau normalitatea schimbărilor cotidiene, reunite an de an cu același scop muzical și senzorial. În spectacolul acesta toată lumea e inclusă, fără a fi nimic obligatori, alegerea de a fi parte e strict personală, la fiecare creație muzicală vie se construiește o lume, care dispare pentru a-i face loc următoarei din actul artistic.
Mereu m-au uimit transformările care se petrec în cadrul unui spectacol și intensitatea trăită de artist pe scenă fie solo, fie în duet, și fără a analiza prea mult un show ștefanbănician , energia ce vine dinspre scenă nu se poate replica într-o transmisiune televizată, asemeni unui musical sau teatrului filmat – trebuie să fii acolo! Dar totuși documentarea evenimentelor culturale e necesară pentru fiecare pagină de istorie artistică – am avut și avem artiști care onorează clipa prin darurile lor minuțios făurite – talentul se lucrează toată viața, așa cum și ei își dăruiesc mare parte din viață pentru creația lor către public.
Deși pare grandioasă cifra de câteva sute de mii de bilete vândute, publicul lui Ștefan Bănică e unul extrem de nișat, pentru că am ajuns să ne cunoaștem între noi de peste 2 decenii de la formarea acestor obiceiuri de a veni la Sala Palatului. E asemeni fenomenului teatral mai nou de la Sala Mare TNB, unde rockstar e artistul care nu se vede – regizorul Radu Afrim, ale cărui spectacole se epuizează în câteva minute. Ca iubitor de teatru și muzică, sunt recunoscătoare pentru fiecare prilej de a face parte din miracolul artei vii, o veritabilă terapie pentru suflet, indiferent de etapa vieții sale. Există campanii publicitare de tot soiul, dar nu am auzit de vreun îndemn de a merge la un spectacol ca un beneficiu intelectual și spiritual. Când pasiunea pentru artă preia puterea, lumea devine o infinitate de posibilități. Uimirea e elementul nelipsit din orice artă și cred că oricât de multe experiențe artistice am trăit, ființa creativă e o construcție și deconstrucție permanentă. Cum rămâne omul o ființă creativă când totul împrejur pare a demola? Răspunsul e în dragostea de a accesa alte fațete ale vieții prin artă.
cultural platform Verbs describe us
- „Atlasul Universului”, regizat de Paul Negoescu, prezentat în premieră mondială la Berlinale, în secțiunea dedicată filmelor pentru copii! - ianuarie 15, 2026
- (the) Woman – maternitate, identitate și muncăO producție în parteneriat cuFundația Carl von Linde și Teatrul Metropolis(17-18 ianuarie) - ianuarie 15, 2026
- Psihologul Muzical (ediția 1212 – 10.01.2026): Eugen Baboi, Top Cântece cu și despre personalități (oameni reali, personaje din cărți, filme) - ianuarie 15, 2026
