Articol preluat din Cațavencii
E tatăl Tîrgului de Carte “Gaudeamus”. Vladimir Epstein e unul dintre puținii optimiști cu care mai putem defila și unul dintre și mai puținii care îți spun în ce ape ne scăldăm.
Cristian Teodorescu: Cum ți-a venit ideea că Radio România ar putea face Tîrgul de Carte „Gaudeamus”, mai ales că, pe atunci, erai nou în Radio?
Vladimir Epstein: E adevărat că eram nou în Radio, dar eram vechi simpatizant al radioului public și, de asemenea, al Europei Libere, motiv pentru care în 1984 am fost chiar anchetat de Secu’. Dar – și aici am să emit o axiomă: cele mai multe idei mor pînă să ajungă fapte! Ce păcat! Fapt e că, pe fondul unei conjuncturi interesante – o industrie de carte care pur și simplu exploda, cu exemplul deja înființatului BOOKAREST al regretatului Mihai Oroveanu, apropierea zilei Radioului (1 noiembrie 1994) –, a apărut inspirata idee: ascultarea radioului + lectura = o combinație perfectă…
Și atunci s-a produs miracolul: i-am prezentat ideea scriitorului Mircea Nedelciu. Asta a fost o lovitură excepțională! Toate au început să se lege, să prindă contur și a apărut o echipă funcțională, cu Mircea Sântimbreanu, Anca Dumitrescu, Ion Bogdan Lefter, Paul Daian, colegi din Radio România. Așa a ieșit prima ediție, că dacă nu ar fi ieșit, ar fi fost ediția 0. Inclusiv de chestii din astea era în stare Mircea, nu doar un prozator de excepție.
C.T.: Ai fost douăzeci de ani directorul tîrgului. L-ai crescut, cum s-ar zice. A avut crize de vîrstă?
V.E.: Normal că au fost de toate. Succese, idei care s-au legat și au crescut, altele au dispărut. Una o regret și acum. Tîrgul de Artă “Gaudeamus”, care ar fi trebuit să ofere șansa de a expune și, foarte-foarte important, de a vinde lucrări ale tinerilor plasticieni încă nemembri ai UAP. A fost și o licitație care s-a transmis în direct pe radio. Sau în momentul în care Tîrgul “Gaudeamus” a trebuit mișcat din foaierul Sălii Radio, unde avea o atmosferă încîntătoare, la Romexpo, într-o hală pe care, cînd am văzut-o goală, mi-a venit să fug. Dar, în urma acestei mutări, s-a parcurs, de fapt, o treaptă foarte mare, de la un salon tip cafenea la un eveniment cu standarde și anvergură. Cînd a început să conteze în industria de evenimente, Tîrgul “Gaudeamus” a trebuit ferit de interferări cu politica, lucru care, în mare măsură, a reușit. Plasat în noiembrie, în apropierea zilei Radioului, s-a suprapus adesea cu campaniile electorale, cu riscul de a deveni o tribună de campanie. Una peste alta, Tîrgul este acum o construcție corectă și, mai ales, curată, lucru care explică, în bună măsură, succesul său de public.
C.T.: De cît timp umblați cu „Gaudeamus” și prin țară? Vă duceți ca muntele la Mahomed?
V.E.: Din 2000 la Cluj și, la vremea aceea, am fost probabil printre primii care am înțeles că nu este suficient să produci o carte în condiții grafice bune, cu scriitori cu nume sau renume și să aștepți să vină publicul disperat să-ți epuizeze stocul. Probabil că trebuie să le ieși înainte cititorilor, să-i tentezi, să-i șochezi, să-i complexezi. Totul fără agresivitate. După ce i-ai cîștigat, mai trebuie și fidelizați. Din ce cunosc, a ieși cu un tîrg de carte dintr-un spațiu dedicat și tradițional și a-l plimba într-un format redus, ce-i drept, prin țară, a fost o premieră internațională, dacă nu cumva mondială.
Caravana “Gaudeamus” a fost și un lucru care a produs prospețime, un bun rodaj al echipei “Gaudeamus” și unele inovații cum ar fi Miss Lectura. Ajungînd cu Tîrgul la Cluj, singurul eveniment „concurent” era Festivalul Berii, unde se alegea Miss Berea. Așa a (re)apărut și a devenit o permanență Miss Lectura. Nu deconspir cine a fost președintele juriului.
C.T.: Aud că sînt unii care vor să lichideze “Gaudeamus”-ul.
V.E.: De lichidat Tîrgul “Gaudeamus”? Nu mă ajută imaginația, și nici logica. Tîrgul “Gaudeamus” este o construcție bună, care reușește să placă tuturor părților. Editorilor – pentru că realizează rețete financiare bune sau chiar excelente, fie și numai pentru asta, scriitorilor – pentru că în timpurile noastre „delicate” gustă din vizibilitatea unor vedete altfel supracotate, publicului – pentru ofertele absolut remarcabile pe care le primește din partea expozanților și a organizatorilor și, să nu uităm, atmosfera (primim uneori mesaje de la români ajunși în Australia sau Canada care își planifică concediile în Europa și în funcție de calendarul tîrgului), apoi conducerilor succesive ale Radio România pentru adaosul de prestigiu și imagine pe care îl oferă instituției, VIP-urilor – pentru băile de mulțime, presei – pentru avalanșa de subiecte, adesea „zemoase”, splendidei echipe pe care pînă nu demult am condus-o. Cred că nu întîmplător, un sondaj recent printre locuitorii Bucureștiului, apropo de notorietatea evenimentelor culturale ale urbei, plasează Tîrgul “Gaudeamus” în top, peste evenimente teatrale, muzicale deosebit de respectabile. O strategie de internaționalizare urmată tenace, creativitate, standarde adaptate pieței de carte sînt numai cîteva dintre ingredientele unei rețete care poate duce Tîrgul “Gaudeamus” cel puțin pînă la ediția 50.
sursa: http://www.catavencii.ro/vladimir-epstein-nu-mai-tin-campaniile-agresive/
- MEMORIA FACEBOOK POATE FI UTILĂ! - februarie 3, 2025
- Va reuși Ilie Bolojan? - ianuarie 23, 2025
- NOSTALGII BUNE ȘI RELE, FINAL DE AN ZBUCIUMAT - ianuarie 2, 2025