#MusicIsUniversal…. more or less

Articol de Iulia Radu
În mod normal, fug de evenimentele mondene mai ceva ca dracu de tămâie. Aș fi făcut la fel și joi seară (19 mai), dacă n-aș fi fost convinsă că urmează să ajung la un eveniment dedicat muzicii. Ghinion! Până la urmă s-a dovedit a fi o adunare mondenă, selectă, în timpul căreia muzica a ocupat planul secund. Despre ce a fost vorba? Casa de discuri Universal Music România a împlinit 10 ani de la înființare și un an de când și-a unit forțele cu Media Pro Music. Așa că mai-marii casei de discuri au pus la cale o petrecere pe cinste la Clubul Diplomaților din București. Adunați sub sloganul #musicisuniversal, artiștii și-au etalat ținutele care mai de care mai fistichii, au socializat, au făcut tone de fotografii și au împânzit Facebook-ul cu hashtagul #musicisuniversal. Amfitrionii serii au fost Cosmina Păsărin și Dorian Popa care i-au convins cu greu pe artiști să intre în cort pentru a urmări mini-recitalurile. Trec la „bucuriile” serii faptul că toți cei care au urcat pe scenă au cântat live,  (unii au venit cu trupele proprii, alții au fost acompaniați de Bubu Cernea și colegii lui). Pentru asta merită felicitați și artiștii și organizatorii! Am reținut momentul deosebit oferit de Jägermeister Band, o mini-fanfară care știe să facă atmosferă. Păcat că a avut în față un public blazat, auto-suficient format din VIP-uri. Artiștii, „personalitățile” mondene au impresia că le pică rangul dacă dansează sau cântă alături de colegii lor de breaslă. Un astfel de comportament este valabil doar pentru publicul de rând, nu pentru „oamenii importanți ai țării”. Oricum, vă recomand trupa cu căldură! Tot la categoria „momente de păstrat” trec și prestația Cristinei Bălan. Are o piesa nouă, „Unbreakable”, care sună foarte bine. O puteți asculta și pe Youtube.
Cosmina Păsărin și Dorian Popa au încercat să facă față provocării de a fi amfitrioni ai evenimentului. N-aș zice că au reușit 100%. Cei doi au avut impresia că dacă țipă sunt mai haioși, mai simpatici și se pot impune mai ușor. Boală grea în rândul prezentatorilor de toate vârstele. N-am aflat prea multe nici despre motivul pentru care ne-am adunat la Clubul Diplomaților. În afară de faptul că la începutul serii (când intraseră în cort doar câteva persoane) au fost amintiți câțiva artiști (atât români cât și internaționali) care se află sub „umbrela” Universal, nu am aflat mai nimic despre activitatea acestei case de discuri în cei 10 ani de existență. Așa, doar să pui în aceeași propoziție pe Loredana lângă Lady Gaga sau pe Liviu Teodorescu lângă Sam Smith, pare puțin tras de păr, mai ales că știm că Universal Music România a avut o activitate bogată în tot acest timp. De ce să nu pună accent pe lucrurile bune pe care le-au făcut?! Probabil, nu vom afla niciodată.
M-am bucurat să-l văd la acest eveniment pe Julio Iglesias Jr care a fost abordat de absolut toată lumea. Zâmbitor și extrem de amabil, a acceptat rapid să facă fotografii și să dea autografe. După Smiley a fost cel mai curtat invitat. A rămas la petrecere până după miezul nopții. Am profitat de ocazie pentru a-l felicita pentru recitalul de la Sala Palatului (susținut cu o seară înainte în deschiderea tatălui său). Am sperat că-l voi putea convinge să vină la emisiunea „Psihologul muzical” (realizată de Andrei Partoș), iar Cristi Furdi mi-a dat speranțe în acest sens. Dar din păcate, Julio Jr a părăsit România vineri (20 mai), așa că nu l-am putut avea în studioul emisiunii. Rămâne pe altă dată.

Loredana: „Suntem norocoși că suntem aici după Holocaust”

Nu pot să nu notez calitatea slabă a versurilor pieselor interpretate în cele peste 4 ore de spectacol. Cu mari eforturi, am putea spune că textele se adresează unor copii de clasa a patra. Giulia a păstrat piesele din repertoriul trupei Candy, mai mult decât atât n-a renunțat nici la coregrafia de atunci. Noroc că și-a schimbat culoarea părului și tunsoarea. În rest, same old shit. Loredana a venit la scenă însoțită de un bodyguard. Poate îi era teamă că o atacă colegii de breaslă? Pentru a-i asigura o intrare în stil mare pe scenă, Dorian Popa a urlat de câteva ori în microfon „Loredana Groza”. Replica solistei a fost savuroasă: „Poți să-mi zici doar Lori”. A urcat pe scenă, alături de ea, și Nadir. Apropo de replici stupide, iată un exemplu: dialog între Lori și Nadir: „Să moară mama, te iubesc!” „Să moară și mama!” a răspuns duios Lori. Apoi Lori ne-a povestit că pe vremea lui Ceaușescu își cumpăra, pe valută, Brifcor și Cola de la Clubul Diplomaților și a adăugat: „Suntem norocoși că suntem aici după Holocaust” (??!!???). Puteți crede că n-a existat nicio reacție la o astfel de declarație halucinantă?
Recunosc că mă așteptam la mult mai mult de la această petrecere. Mă așteptam să văd o sărbătoare a muzicii. Mă gândeam că voi întâlni acolo artiști din genuri muzicale diferite pentru că știu că Universal Music România are în portofoliu multe genuri. M-am gândit că voi vedea momente inedite pe scenă, colaborări între artiști, momente unice pentru a marca un astfel de eveniment. Noroc că la plecare am primit 3 albume: Vița de Vie, Bălănescu Quartet și un vinil de colecție cu Holograf. Altfel, aș fi plecat acasă convinsă fiind că Universal Music România înseamnă doar pop, pop-dance și hip-hop. Noroc că l-am văzut și pe Kempes la acest eveniment, așa mi-am amintit că au și câteva trupe rock bune.

Nimic despre Colectiv?!

Dar cred că ceea ce mi-a lăsat un gust amar a fost faptul că nimeni (nici organizatori, nici artiști) nu au pomenit nici măcar în trecere de tragedia din Clubul Colectiv. Nici măcar în punga primită la plecare nu a fost vreun obiect care să amintească de această întâmplare nefericită. Oare la ce casă de discuri lansau albumul cei de la Goodbye To Gravity? E drept că la concertele rock văd mereu tricouri inscripționate „Colectiv”. E drept că sunt câțiva oameni la Universal România care nu ne lasă să uităm de această tragedie și postează zilnic pe Facebook. Dar nu despre aceste persoane vorbesc acum. Mă refer la instituția aceasta mare care nu a considerat necesar să amintească de Colectiv. Mă refer la așa-zisa solidaritate între artiști. Niciunul n-a simțit nevoia unui tribut, unui cuvânt, unui moment de reculegere. Nici măcar Ioana Feșnic, Managing Director – Universal Music România, care a cuvântat în deschiderea ostilităților n-a spus nimic despre Colectiv. Trist!