ARTIȘTII PROPUN (ep. 42): ANA PATAN vă recomandă muzică, film și carte

0
135

Ana Patan chitaraÎn această săptămână, Ana Patan (solistă, compozitoare, textieră) ne recomandă muzică, film și carte. Despre activitatea artistică a Anei Patan, puteți afla mai multe de pe pagina oficială de Facebook:
https://www.facebook.com/anapatan.music/
Iată mesajul primit de la Ana:
Multumesc Psihologului si dragutei lui echipe pentru invitatie! Cu mare drag imi impartasesc cu dumneavoastra preferintele muzicale, cinematografice si literare, si mi-ar face o mare bucurie daca as putea afla cumva reactiile, observatiile si propriile dumneavoastra preferinte! Poate, daca va face placere, doriti sa comentati sub share-ul pe care-l voi da acestui post pe pagina mea oficială de Facebook.

Louis Armstrong – What a Wonderful World

Oare exista un cântec mai frumos si molipsitor cu recunostinta si bucurie de viata? Sau cineva care nu fi fost cucerit de blândetea si multumirea de pe chipul unchiului Satchmo, sau de trainicia talentelor lui muzicale? Acestea erau vremurile in care venea pe lume jazzul, intr-o Americā in plina segregare rasiala…

Stevie Wonder – Sir Duke

Stevie Wonder, un muzician absolut desavârsit si inca in viata… Ma impresioneaza nu doar vocea lui ireprosabila, dar si indrazneala si naturaletea armoniilor, capacitatile instrumentale, viziunea lui componistica, usurinta de interpretare, naturaletea-n care abordeaza convingator atâtea stiluri diferite, dar si textele, mereu pozitive si interesante.
Sir Duke este omagiul sau catre personalitati muzicale care l-au influentat la rândul lor (Duke Ellington, Count Basie, Glenn Miller, Louis Armstrong, Ella Fitzgerald) si contine atâta entuziasm comprimat in mult prea putin timp, incât nu-l pot sfârsi de ascultat fara un zâmbet urias pe fata si-o tâmpita satisfactie ca cineva a creat ceva atât de calitativ si de frumos! Si ce ziceti de muzicienii care-l acompaniaza?! O adevarata pastila de bucurie si inspiratie!

 

 

Alexandru Andries – Acasa (sau orice altceva)

Am crescut cu albumele sale subversive care ma amuzau teribil (desi nu-ntelegeam chiar toate aluziile) si ma umpleau de admiratie prin complexitatea lor sonica si o structura fascinant de neregulata dar totusi ordonata, ca insasi viata. Nu stiam ca e posibil sa faci muzica respectabila luând atâtea lucruri serioase in rāspār si mentinând continut si mesaj, umor, poezie si tridimensionalitate! Prin muzica lui ca am absorbit automat influente Beatles, Dylan, Joni Mitchell, jazz, blues si tot ce se-ntâmpla pe scena internationala in timpurile comuniste, la care muritorul de rând n-avea acces la decât prin acesti mesageri muzicali (printre care si Andrei Partos!). Alexandru Andries e in continuare una din marile mele influente muzicale si un rar exemplu de forta creatoare, onestitate, modestie si serenitate si in plan uman.
Am ales clipul acesta si pentru colectia de muzicieni care-l acompaniaza aici, fiecare dintre ei un mare talent. De aur intreaga atmosfera, contactul interpersonal, precum si soloul de acordeon al lui Nicu Alifantis!
(Bonus pentru cei asa ca mine, cu apetit exagerat pentru muzica lui Andries: https://www.youtube.com/watch?v=XKq_yY4DHyk (concert la Preoteasa in ’90)

 

 

W. A. Mozart – Piano Sonata Mr. 8 (K. 310) in A minor

Pe cât ne putem da seama citindu-i scrierile, Mozart era un tânar vesel si pus pe șotii, ceea ce se simte si din muzica lui, melodioasa, sprintara, la prima vedere simpla dar de fapt intricata si foarte virtuos construita.
Desi este exact aceasta veselie care ma captiveaza la muzica lui, ma simt cel mai atrasa si inevitabil zguduita emotional de una din putinele lui sonate scrise intr-o gama minora, cu aspecte triste, dezolante. A fost compusa in jurul mortii mamei sale, cind Mozart traversa una din cele mai dificile perioade din viata lui.
Aici, in interpretarea marelui Friedrich Gulda, intotdeauna o alegere fericita când vine vorba de Mozart, dupa parerea mea.


 

Monty Python – Always Look On The Bright Side Of Life

Monty Python e o trupa britanica de umor din anii ’70, din pacate nu foarte cunoscuta in Romania (sau corectati-ma daca ma-nsel, m-as bucura!), cu o influenta asupra comediei mondiale comparabila cu cea a Beatlesilor in muzica. Extrem de talentati, nu doar ca scriitori si actori, dar câtiva dintre ei si ca muzicieni, in scenetele lor figureaza destul de des cântece proprii, binenteles poznașe, intelectuale, absurde si foarte comice!
Preferata mea, pentru ca este o piesa atât de vesela incât nu-ti mai iese din cap dupa ce-ai auzit-o, dar si pentru gratia contrastelor din context, este Always Look On The Bright Side Of Life, care incheie filmul “Life of Brian” (recomandat mai jos). Este, in opinia mea, triumful optimismului, chiar si-n situatii in care nu mai vezi nici o iesire (in cazul de fata, dupa ce eroul principal fusese rastignit pe cruce, ratându-si ultima sansa miraculoasa de-a fi gratiat, si parasit de familie si de prieteni). Probabil cel mai simplu si fericit cântec din lume, reprezinta bucuria de viata, care-i râde mortii-n fata, prostindu-se copilareste!


 

Film: Life Of Brian

Un cult al cinematografiei, semnat tot de Monty Python, trupa de umor de mai sus, Life of Brian e o comedie-satira a carei productie a fost finantata personal de George Harrison de la Beatles, pentru simplul motiv ca-si dorea sa vada filmul! E plina de contraste amuzante (uneori pâna la socant, doar e vorba de Monty Python!) si referinte care indeamna la reflectie asupra lumii, felului cum se formeaza un trend (sau o religie), si asupra noua insine, ca indivizi si rasa umana. Si, fireste, de multe momente foarte, foarte hazlii! (simpatizez cu eroul in scena cu “lectia” de latina, am trecut prin situatii similare la scoala, ha ha ha!) Ma bucur ca l-am gasit intreg pe Youtube (din pacate fara traducere-n româneste), si-l recomand cu mare caldura oricui care-si poate lepada parerile preconcepute si râde cu pofta timp de-o ora si jumatate!
https://www.youtube.com/watch?v=IqSwubedTjM
 

Carte: The Enchantress Of Florence – Salman Rushdie (nu stiu daca si sub ce titlu a fost tradusa pe româneste…) – sau orice alta carte de fictiune de-acelasi autor
Rushdie e vrajitorul meu personal. Nu stiu de unde-si ia imaginile, expresiile si povestile, dar scrierile lui imi stimuleaza intr-un fel unic imaginatia, felul cum fac asocieri, simt si trag concluzii. Un observator necrutator al realitatii, de o sinceritate aproape jignitoare, dar invariabil iertat pentru mângâierea si frumusetea mistica pe care le aduce mintilor si inimilor din intreaga lume.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here