A murit compozitorul Temistocle Popa

noiembrie 26, 2013

245

Compozitorul Temistocle Popa a murit marţi dimineaţă, la vârsta de 92 de ani, informează Agerpres.
„Temistocle Popa a murit azi-dimineaţă, acasă, la ora 4,00 dimineaţa. Va fi înmormântat joi la Cimitirul Ghencea Militar”, a declarat textierul Aurel Storin.
Compozitorul Temistocle Popa s-a născut la Galaţi, la 26 iunie 1921. Absolvent al Conservatorului din Bucureşti (1939); a urmat cursuri de perfecţionare ale Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (1958-1960).
Din 1943 a devenit instrumentist (a cântat la flaut şi saxofon) în diverse orchestre de teatru muzical, precum „Atlantic” (1943-1947), „Alhambra” (1947-1949), Teatrul de Estradă Bucureşti (1949-1957), dar şi în Orchestra de jazz Bucureşti (1957-1962).
În 1961 a debutat cu prima sa compoziţie, melodia „Lalele”, care devine imediat şlagăr în interpretarea inegalabilului Luigi Ionescu. În memoria ascultătorilor au rămas şlagărele pline de farmec semnate de Temistocle Popa, precum: „Chitare” (interpretată de Dan Spătaru), „Cu cine semeni dumneata?” (Aurelian Andreescu), „Poiana cu flori” (Trio Grigoriu), „Zorile” (Luigi Ionescu), „Asta seară m-am îndrăgostit” (Adrian Romcescu), „Trecea fanfara militară” (Dan Spătaru), „Gioconda se mărită” (Ştefan Bănică), „Bine-ai venit, iubire!” (Mirabela Dauer), „Inimă” (Ileana Sărăroiu), „Margarete” (Margareta Pâslaru), „Măicuţă, îţi mulţumesc” (Dan Spătaru), „Un petic de cer” (Mirabela Dauer), „Şoapte de iubire” (Doina Badea), „Vino, iubire!” (Daniel Iordăchioaie), „Pentru inima mea şi a ta’ (Angela Similea), „În rândul patru” (Anda Călugăreanu/Dan Spătaru).
Deşi s-a remarcat prin compoziţiile de muzică uşoară (voce şi pian), a compus şi muzică de film, pentru peliculele: „Mic album muzical” (1958), „Amintiri din Bucureşti” (1959), „La vârsta dragostei” (1963), „Electronicus” (1963), „8 minute de vis” (1965), „Cerul începe la etajul III” (1967), „Cântecele mării” (1969), „Tinereţe fără bătrâneţe” (1968), „Cântecele mării” (1969).
A obţinut importante premii la Festivalul de muzică uşoară de la Mamaia (1963, 1964, 1965, 1966), Marele Premiu al acestui festival revenindu-i în 1969; Premiul de Excelenţă al UCMR pe anul 1999 — la secţiunea muzică uşoară. În 2008, la Gala Premiilor Muzicale Radio România Actualităţi, compozitorului Temistocle Popa i-a fost acordat Premiul de Excelenţă, pentru întreaga sa activitate muzicală pusă şi în slujba Radioului.
La 9 noiembrie 2004 i-a fost decernat Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, în semn de apreciere pentru îndelungata şi prodigioasa activitate, evidenţiată prin numeroase piese de mare succes, în special de muzică uşoară, dar şi muzică de jazz, de film sau simfonică.
În 20 octombrie 2011 s-a lansat cartea biografică dedicată lui.

TEMISTOCLE POPA, o bătrâneţe tristă

„Dacă ar fi trăit în orice altă țară, Temistocle Popa ar fi fost foarte bogat, cu conturi care să-i asigure o senectute fără griji, cu limuzină și șofer la scară, cu vilă gen Beverly Hills, cum întîlnim și pe la noi, dar nu aparțin oamenilor de cultură care fac cinste țării. Că nu este deloc așa nu ne miră, așa cum nu ne miră că acum cîțiva ani a fost, grație unei legi strîmbe, evacuat din casa în care crease decenii la rînd și în care locuise anterior buna sa prietenă din tinerețe, marea artistă Maria Tănase.”, scria Octavian Ursulescu după ce compozitorul, la 91 de ani, a fost evacuat din casă.

TEMISTOCLE POPA: „Tot ceea ce am compus a fost compus cu patimă şi cu întregul har pe care l-am avut”

Pasiunea sa pentru muzică vine, probabil, de la părinţi. “Mamei îi plăcea să cânte, cânta frumos. În familia noastră nu prea au fost muzicanţi. Eu am fost absorbit să învăţ muzică, mi-am legat destinul de muzică. Muzica a intrat în viaţa mea şi continuă să fie aşa până când se va întâmpla… minunea. “, ne povestea unul dintre cei mai îndrăgiţi compozitori ai “Epocii de Aur”.

Muzica uşoară este o componentă a vieţii, care menţine un echilibru între dezmăţ şi tandreţe. “Sfătuiesc pe toată lumea să sădească în sufletele copiilor dragostea pentru muzică, să le facă educaţie muzicală şi să promoveze muzica, pentru că ea este toată viaţa noastră. Cel mai frumos lucru este să oferi lumii sunete, nu zgomote, nu cântece desuete. De când ne naştem suntem cu muzica după noi. Probabil că va fi şi ea la locul ei de cinste, pentru că sunt foarte talentaţi tinerii compozitori care vin din urmă. Cu siguranţă, o dată cu trecerea timpului se vor selecta, pentru că acum sunt o droaie de oameni care caută să-şi facă din asta o meserie, dar nu toată lumea are chemare pentru arta muzicii. Sunt sigur că va exista permanent o pagină bună despre muzica uşoară, ce va fi semnată de aceşti copii care încearcă… unii cu mare succes, alţii care abia răzbesc. În orice caz, sunt copii plini de talent.”, spunea maestrul.

Întotdeauna a crezut în meseria sa. “Nu este important ceea ce credem noi despre noi, ci ce cred alţii despre noi. Tot ce am scris am avut bucuria să placă. Am avut şi interpreţi nemaipomenit de buni. Una dintre aprecierile publicului pe care nu o pot uita a fost atunci când s-a prăpădit Luigi Ionescu, cântăreţul lalelelor. La cimitir i-au cântat femeile piesa «Lalele, lalele». A fost un moment îngrozitor de puternic în viaţa mea.”
I-ar fi drag ca oamenii să privească asupra carierei sale cu plăcere, “pentru că tot ce-am făcut e făcut cu multă pasiune. Tot ceea ce am compus a fost compus cu patimă şi cu întregul har pe care l-am avut.”

Margareta Pâslaru: „Imortalitatea lui Temistocle Popa este asigurată”

„Creația lui formidabilă a rămas în memoria colectivă ca punct de reper. Am vorbit și cu doamna Elisabeta Bostan despre colaborarea extraordinară pe care am avut-o și la Teatrul „Constantin Tănase” și la atâtea alte șlagăre, iar acum pregăteam pe blogul personal un mesaj de mulțumire pentru cele două filme — ‘Veronica’ și ‘Veronica se întoarce’ — pentru care el a creat muzica”, a precizat Margareta Pâslaru.