Alexandru Andrieș și Radu Paraschivescu vă recomandă Top Textieri

0
16

Alexandru AndriesI-ați votat pe cei mai buni textieri, primii 10 clasați au fost difuzați în timpul emisiunii „Psihologul muzical” (Radio România Actualități – puteți asculta aici), iar rezultatul sondajului (cu tot cu piesele propuse de voi) îl găsiți pe link-ul de mai jos:
http://andreipartos.ro/cei-mai-buni-textieri-artisti-straini-rezultat/
Pentru că implicarea cititorilor / ascultătorilor  fost foarte mare, i-am rugat pe Alexandru Andrieș (solist, compozitor, scriitor, poet, traducător) și pe Radu Paraschivescu (prozator, traducător, jurnalist și redactor de carte) să propună câte o piesă din repertoriul primilor 10 clasați și să argumenteze scurt alegerea făcută. Iată rezultatul (pentru a asculta piesele, dați click pe titlu).

ALEXANDRU ANDRIEȘ

Draga ANDREI,
Iata propunerile mele de cintece si ceva comentarii la lista clasamentului final al sondajului pe tema textierilor straini votati de ascultatori.
In primul rind m-am amuzat copios la propunerile ascultatorilor : cintecele alese de ei de cele mai multe ori nu au in nici un caz criteriul valorii textelor, sint mai degraba succese de top ale respectivilor artisti … gresit, zic eu.
In al doilea rind este aproape inadmisibil ca autori de poezie adevarata – si dau doar doua exemple, JAQUES BREL si JONI MITCHELL – sa nu se afle in primele 10 locuri: e clar ca a contat mai mult gradul de expunere publica si nu valoarea textelor – si iar zic gresit  :)))
Ei, acum sa trecem la treaba !!!
#1. LEONARD COHEN
Evident, un poet valoros, care a scos carti si dupa aia discuri – greu de decis intre el si DYLAN pentru locul 1, oricum e bine  :)))
aici nu am prea multe de comentat, as alege cintecul SUZANNE [ care apare si pe lista votata de ascultatori ]
#2. BOB DYLAN
preferatul meu – textele lui bune si foarte bune stau in picioare fara jena linga poezii scrise de poeti consacrati, reusind sa combine cele mai diverse influente intr-un mod atit de original si de electrizant incit te lasa fara comentarii.
aleg SUBTERANNEAN HOMESIK BLUES [ pe care unii il vad ca precursor al RAP-ului … eu il vad ca o halucinanta lume a cuvintelor ]
#3. CAT STEVENS
un interesant mestesugar al vorbelor, care reuseste sa creeze o atmosfera speciala, aproape casnica, in care subiectele explodeaza ca niste petarde mascate – fara agresivitate, fara nimic exagerat, dar si fara echivoc.
propun un cintec poate mai putin cunoscut de marele public, LONGER BOATS – sper sa apreciati subtilitatea versurilor si a povestilor suprapuse.
#4. NEIL YOUNG
mai putin poet, mai mult textier de atitudine – cu versuri remarcabile si eficiente.
as reasculta HARVEST, un cintec dintr-o perioada mai blinda a inversunatului NEIL YOUNG  :)))
#5. PAUL SIMON
un foarte bun poet al realitatii de zi cu zi, cu un ascutit simt al observatiei si cu metafore inventive – e de ascultat cu atentie, si de mai multe ori.
propun cintecul HEARTS AND BONES – o calatorie poetica in mai multe dimensiuni.
#6. JAMES TAYLOR
desi imi place foarte mult, trebuie sa recunosc ca nu e la nivelul autorilor cu adevarat poeti din zona muzicala [ ca BOB DYLAN, LEONARD COHEN sau JONI MITCHELL ] insa are texte foarte bune si cu un umor personal cu totul deosebit.
va propun TRAFFIC JAM, un cintec care ilustreaza foarte bine genul lui special de umor.
#7. JOHNNY CASH
nu inteleg ce cauta JOHNNY CASH in primele zece locuri, nu textele sale l-au facut celebru … dar daca e sa aleg un cintec, aleg A BOY NAMED SUE, in varianta LIVE de la San Quentin [ macar are multe cuvinte ]  :)))
Nu am cum sa comentez nimic despre MORRISSEY, NICK CAVE si JIM MORRISON – nu sint pe lista mea de preferinte muzicale, asa ca ar fi caraghios sa-mi exprim parerea – si nici cintece nu am cum sa aleg, din acelasi motiv”.
 
 

RADU PARASCHIVESCU

 

Radu Paraschivescu Foto: Iulia Radu
Radu Paraschivescu
Foto: Iulia Radu

Leonard Cohen – Alexandra Leaving
Pentru  versurile „Upheld by the simplicities of pleasure, / They gain the light, they formlessly entwine”, demne oricând de marea poezie de dragoste a lumii. Şi pentru tonul de voluptate a iubirii care trece dincolo de vârste şi de timp.
 
Bob Dylan – The Times They Are A Changin’
Pentru timbrul de manifest care pune între paranteze ideologiile şi frontierele politice. Pentru elogiul adus schimbării, indiferent dacă în spatele ei se aşază necesitatea, revolta, saturaţia sau pur şi simplu dorinţa de-a fi altfel.
 
Jim Morrison – Waiting for the Sun
Pentru că soarele este numele de alint al libertăţii, după ce străpunge norii constrângerilor, convenţiilor şi ipocriziilor. Şi fiindcă paradisul este, trebuie să fie, un loc însorit.
 
Nick Cave – Dig Lazarus Dig
Pentru liftul nevăzut din text, care te urcă şi te coboară printre palierele vieţii: frică şi îndrăzneală, abjecţie şi iubire, fugă şi încremenire, sanitate şi nebunie.
 
Cat Stevens – Tuesday’s Dead
Pentru seriozitatea autoscopică a întrebărilor, în contrast cu ritmul vesel al cântecului şi cu trepidaţia chitarei. Chiar aşa, unde te duci când nu vrei să ştie nimeni ce-i cu tine?
 
Morrissey – Irish Blood, English Heart
Pentru ipoteza aproape suprarealistă a titlului, care pe vremea marxismului se numea „unitatea şi lupta contrariilor”. Şi în amintirea lui Samuel Beckett, cu a sa celebră declaraţie „I’m not English. On the contrary.”
 
Neil Young – Words (Between the Lines of Age)
Pentru felul în care ne întoarcem adeseori în viaţă, chiar fără să ne dăm seama, la vorbele lui Stendhal, care spunea că „Dumnezeu i-a dat omului cuvintele ca să-şi ascundă gândurile”. Şi pentru că facem asta chiar şi atunci când primim cadouri de ziua noastră.
 
Johnny Cash – Man in Black
Pentru ironia nu foarte uşor de perceput care se ascunde în spatele tonului de misionar trimis să predice în faţa păcătoşilor. Şi fiindcă a purta negru e semn de distincţie, spre deosebire de a purta alb, care trădează o fanfaronadă de porumbel care a mâncat prea multe seminţe.
 
Paul Simon – Flowers Never Bend with the Rainfall
Din motive în primul rând personale. Piesa aceasta a fost imnul meu de adolescent rebel, cu orizontul larg deschis şi cu lumea la picioare. Şi fiindcă „I’ll continue to continue” e un proiect de viaţă la îndemâna oricui. N.B. În clasamentul meu, Paul Simon e pe primul loc.
 
James Taylor – Never Die Young
Pentru că acum, peste timp, e un cântec care îmi aduce aminte câţi au murit tineri şi cât de nedrept ni s-a părut. La 27 de ani, dar nu numai. O fi spunând Brian May Only the Good Die Young, dar, oricât aş ţine la el, tot nu mă simt consolat.

Follow me
Follow me

Ultimele postari ale lui Andrei Partos (vezi toate)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here