AM CARD!!! 28.07.

0
46

cardul de sanatate 1Nu credeam că voi ajunge să mă bucur pentru aşa ceva, dar iată că marchez  Ziua! Nu e meritul meu. La Casa OPSNAJ, de care încă aparţin, s-au semnalat multe ciudăţenii, anomalii chiar. Cum telefonic sau pe net n-am aflat mare lucru, dacât că am card, a trebuit să meargă acolo Iulia şi să observe că-l poate lua cu buletinul meu. Un mare succes în lupta cu birocraţia, cu bătaia de joc din domeniul Sănătăţii (medicii devin nişte funcţionari). Cozile s-au mai subţiat, dar oamenii sunt plimbaţi în continuare fără nicio jenă, de parcă n-am fi plătit 40-45 de ani sume serioase pentru a avea dreptul la o asigurare de sănătate! Poate va povesti Iulia cum a fost. Eu sunt beneficiarul acestui moment suprem! 🙂
 
P.S. (de Iulia)
A fost a treia oară când am mers la Casa OPSNAJ. Prima dată am fost descurajată de coada imensă. Bâjbăiam pe străduțe întrebând în stânga și-n dreapta cum ajung acolo. Când am intrat pe stradă și am văzut puhoiul de lume care ocupa trotuarul, m-am speriat! Era o coadă pe trotuar de vreo 20 – 30 de metri pe 4 rânduri. Desigur, oamenii erau nervoși. Văzând care e situația, am decis să vin în altă zi. Am mai trecut pe acolo după vreo două săptămâni. Lucrurile nu se schimbaseră prea mult. Oamenii enervați (marea majoritate bătrâni) comentau de zor. Atunci am aflat că au fost nevoiți să vină în persoană pentru că nu vroiau să dea cardul altcuiva. Alții spuneau că știu persoane care au ridicat cardul pentru prieteni sau rude. Am intrat pe site-ul lor și acolo scria că poate fi ridicat și de altă persoană cu condiția să completezi un formular.  N-am rămas nici atunci la coadă, am zis să mai trag un pic de timp.
Ieri (27 iulie) am trecut din nou pe acolo să „cercetez” terenul. Erau doar 10 persoane. Din păcate, nu aveam la mine buletinul lui Andrei. L-am sunat și i-am spus. A rămas să merg a doua zi. Zis și făcut. La ora 8.00 eram acolo! Eu și alte 30-40 de persoane. Unii veniseră acolo de la ora 7.00, ca să intre între primii și să evite astfel căldura. Toată lumea știa că la ora 8.30 începe programul cu publicul. Dar, astăzi, fiind marți, a început la ora 9.00. Ce am auzit stând la coadă m-a uluit. Era un domn care a tot venit din februarie până în prezent (și a tot stat la cozi) în speranța că își va primi cardul. De fiecare dată i s-a spus că încă nu fusese tipărit. Un alt domn stătea a treia oară la coadă: prima dată a reușit să ia cardul soției, nu și pe al lui care nu era încă tipărit. A doua oară venise pentru el, dar încă nu fusese tipărit așa că a fost trimis acasă. Între timp a avut nevoie de o rețetă compensată, iar medicul de familie i-a spus că trebuia să fi primit o adeverință de la Casa OPSNAJ.Nervos, omul a sunat să întrebe de adeverință, iar funcționara i-a spus că e vina dumnealui că a plecat fără să ceară adeverință. Acum stătea la coadă pentru „Sfânta Adeverință”, card tot nu avea. O doamnă care era înaintea mea a avut un dialog excepțional cu domnul de la ghișeu: „Nu aveți card! Nu e tipărit! O să-l primiți pe 25 octombrie prin Poștă. Nu mai este nevoie să veniți aici!” „Păi, și până atunci ce fac dacă am nevoie de rețetă??” „Aha… mergeți la camera alăturată, completați un formular ca să primiți adeverință”. Când în sfârșit mi-a venit și mie rândul, am dat buletinul lui Andrei. Domnul a început să tasteze și să copieze datele pe un formular, apoi mi-a spus sec: „Ieșiți afară în curte și așteptați acolo la măsuță! URMĂTORUL!!!” Ușor contrariată, am ieșit și, coborând scările, am văzut vreo 20 de persoane adunate în jurul unei măsuțe (nu era nimeni la masa respectivă). Aici am mai așteptat vreo 20 de minute. Erau două doamne care cotrobăiau prin depozit după carduri. Oamenii erau strigați atunci când li se găsea cardul (după cum le era norocul). Ceea ce m-a șocat, este că am primit cardul într-un plic postal sigilat, cu adresa destinatarului la vedere (așa cum vin facturile de obicei). Oare de ce era atât de greu să-l expedieze prin Poștă???

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here