Am ramas dator cu o completare, privind cele relatate de Marina Almasan Socaciuin emisiunea lui Ion Cristoiu, Ora presei de la Antena2. Se leaga tot de Radio Vacanta Costinesti. Eu am ajuns inapoi in Costinesti (fusesem trimis acasa in 1979 prin grija securistuluiRosca Stanescu si a altor maiori si colonei) abia in 1982 invitat de Florin Helmis si Sorin Caracseghi de la Radio Romania Tineret, detasati la Costinesti. Eu activam la Jupiter, discotecaParadis (si era foarte frumos locul). Din 1983, la propunerea lui Nicusor Nastase am revenit in Costinesti cu totul si implicit la Radio. De la a raspunde de programul muzical (70% din ce se petrecea acolo) am ajuns sa stau tot timpul pe post. Eu incepeam sezonul la final de aprilie si-l terminam in final de septembrie. Treceau pe la radio oameni de la cele doua institutii oficiale. Am colaborat cu Helmis, Caracseghi,George Enache, Jeana Gheorghiu, Marius Groza, Costin Diaconescu, Ionel Stoica, Aurelia Teslaru, Mihai Tatulici, Simona Sechernes(talentata studenta jurnalist), Lilian Zamfiroiu (student atunci, colaborator al emisiunilor de tineret, Student Club si altele)si Marina Almasan ultimele venite din partea presei studentesti. Cred ca Marina a fost in 1984. Ea isi aminteste ca facea partea jurnalistica, iar eu puneam muzica! In timp, veti gasi aici selectii din articolele ei din Scanteia tineretului, Viata studenteasca,almanahuri BTT sau Contamporanul despre frumoasa viata de la Costinesti. De regula omitea sa dea nume.Mai exact pe al meu. E adevarat , ea citea din presa, ea se ocupa de epigrame, marea ei pasiune. Dar programul avea 6 ore! Ii reveneau cel mult doua. Asta in cazuri extreme, dar si atunci (cu rare exceptii) eram acolo si dialogam. Inca din 1983, pe atunci junioara Almasan venita ca studenta si colaboratoare la Viata Studenteasca, scria elogios despre carciumarii care o omeneau, o bagau in seama. Spre nesansa ei detin materialele scrise. E revoltator sa constat ca azi, in 2008 isi aroga functii de jurnalist unic al postului, de colega unuia care „punea muzica”! Pentru ca si dl. Cristoiuse mira de unele raspunsuri date de Marina (cea cu memoria selectiva foarte dezvoltata), va mai spun ca din 1985 eram angajat la BTT (adica m-au transferat de la Spitalul de psihiatrie Poroschia, judetul Teleorman la BTT si mi-au creat un post numit „instructor cultural” pentru ca nu se putea spune Disc-jockey! ) si deci eram singurul salariat oficial al postului, ceilalti venind prin detasare, colaborare, treaba lor. Aveam alte responsabilitati decat ceilalti, care veneau pentru soare, mare, nitica glorie, papa gratis, mici ciubucuri. Despre cele din urma va mai povestesc, pentru ca asa veti afla cum functionau unii cu turnatoria. Echipa Radio Vacantei era formata din cei doi tehnici, Mihai Constantinescu (un tip ursuz, un suflet mare, electronist fara studii dar cu talent) si Mihai Murat (tanar, tot localnic ca si M.C., dinamic, gata sa invete) persoana care statea la poarta si nota mesaje, dedicatii (au fost citiva remarcabili, Gabriela Canef-Ancu, Cristian Tudoran s.a.) si subsemnatul. Adica acestia erau mereu acolo, minus pauza de pranz cand lasam o banda cu concert de pranz sau cuplam pe Radio Vacanta Mamaia si plecam. Reveneam la 15.00 si ramaneam pana la 18.00, iar cand erau prea multe dedicatii stateam pana la 19.00. Apoi eu fugeam la Vox Maris. In tot acest film, Marina nu prea avea treaba. Am inventat concursuri, jocuri, comentam competitii sportive, dialogam cu invitatii din studio (de la Iosif Sava la Florian Lungu, de la Alexandru Andries la Divertis, de la Ivan Patzaichin la Carmen Bunaciu). Totul era absolut in direct ceea ce nu se putea concepe in acea vreme NICAIERI ! N-am facut nicio secunda cursuri de jurnalism (multi dintre cei care au fost pe la RVC erau oameni cu „Stefan Gheorghiu” la baza sau cu dosare excelente pe linie de PCR) dar consider ca e nedrept ca o persoana ca Marina Almasan sa rescrie istoria unui loc caruia i-am dedicat o mare parte din viata mea. Macar sa astepte pana nu mai sunt! Promit sa va mai spun. Si vedeti ca ma tin mereu de cuvant! Multe articole ale vremii va vor ajuta sa intelegeti de ce vorbesc unii cu tandrete despre Costinestiul acelor ani!
P.S. Poate si Diana Nistor isi aminteste cate ceva despre acele vremuri! Poate si alti oameni corecti pot povesti.
- Îi mai lăsăm să ne păcălească? C.C.R. s-a speriat și PSD joacă la doua capete… (3.12.2024) - decembrie 3, 2024
- La mulți ani, România! 🙂 Azi am fost la vot! - decembrie 2, 2024
- C.C.R. solicită renumărarea voturilorSe pare că nu putem trăi fără PSD / PNL la Cotroceni… (28.11.2024) - noiembrie 28, 2024