BUNICUL S-A ÎNTORS (II)

0
49

Suedia castelOREBRO
 
Al doilea oraş văzut şi studiat a fost Orebro. Oraş care tocmai împlineşte în acest an 750 de ani de la prima atestare. Are un castel de aproape 700 de ani, reconstruit în 1900. Nu l-am vizitat, dar e impunător de afară. *Aici locuiesc Andrei cu Isabelle şi Noah. Şi căţeluşul Max (negru şi foarte răsfăţat).*  Când am locuit la ei, am observat unele aspecte, când am stat la hotel Elite am sesizat altele. *Oraşul are cam 100.000 de locuitori. N-am văzut mulţi oameni în vârstă.* Tinde să devină cel mai puternic centru universitar din zonă. Se construieşte mult în această direcţie. Medicina e la mare respect. Orebro University are peste 18 000 de studenţi şi personal medical calificat (1200).

Andrei îmi arată punctele de atracţie turistică din zonă
Andrei îmi arată punctele de atracţie turistică din zonă

*Am văzut şi clinica de stomatologie, unde lucrează Andrei şi m-a impresionat locul, deşi nu este într-o clădire modernă. Totul impecabil de curat şi ordonat, zeci de cabinete, fotografiile şi numele tuturor medicilor expuse pe etaje, cu specialitatea precizată, cu asistententele alături. Nu era un panou de onoare, ci unul informativ, de mare bun simţ. Clinică de stat.*  Străzile sunt liniştite în timpul zilei, dar după 18,00 se agită puţin, iar cârciumile se aglomerează. În week-end vezi oamenii peste tot, magazinele fiind deschise după 11,00 în majoritatea cazurilor. În fond, când să facă cumpărături cei care muncesc? Un mic cartier de mall-uri, în frunte cu IKEA se află la 10 minute de centru. Acolo era ca la noi, cu multă lume, dar nu forfotă. La intrări am zărit câte un ţigan român. Cerşeau, pentru că li s-a permis.
Au fost multe lucrări haioase, dar asta mi s-a părut aproape reală
Au fost multe lucrări haioase, dar asta mi s-a părut aproape reală

*Am ajuns cu puţin după închiderea unei expoziţii neconvenţionale stradale, dar am prins câteva „lucrări” lăsate la vedere, care exprimă mult umor, ironie fină.
* La 10,30, mă plimbam singur pe străzile centrale din Orebro şi în spatele meu am auzit înjurături de-acasă. Erau două ţigănci cu fuste lungi care conversau prieteneşte*… Parcări pline, dar suficiente. Magazinele pentru copii nu-s peste ce avem noi aici. Am fost şi într-un magazin din centru unde erau mai multe firme la un loc. Totul părea mai scump. Viaţa în Suedia e în general mai scumpă, chiar şi pentru cei de acolo, cu salarii medii rezonabile.* La Orebro am văzut cele mai multe mămici cu cărucior şi câine. Există grădiniţe unde poţi duce câinele, când eşti ocupat. 12 zile pe lună se duc la 300 de Euro. Socializează, mânâncă, doarme, se joacă. Privaţii s-au prins care-s nevoile comunităţii.* M-a amuzat că la mai toate ferestrele blocurilor am zărit veioze drăguţe, de regulă albe. O tradiţie a locului.
Suedia peisaj*Un parc imens se termină într-o rezervaţie, pe care am vizitat-o cu plăcere. A fost pe vremuri groapa de gunoi a oraşului şi a fost transformată într-un spaţiu natural, cu loc de gimnastică (cu aparate, cu haltere din lemn) în aer liber, loc de jogging, de mers cu bicicleta. Apa liniştită şi nu foarte curată din cauza solului. Cu un vaporaş bun, poţi ajunge la Stockholm pe ape. Sunt nenumărate lacuri în zonă. Există şi un mini-cartier de căsuţe de lemn, pe care orăşenii le pot cumpăra sau închiria, unde se pot relaxa pe timp de zi. Nu au electricitate şi nici apă curentă. Rustic şi sănătos. Pot cultiva legume în micuţele parcele de pământ puse la dispoziţie. * Clădiri din anii 1400-1500 au fost adunate şi aşezate funcţional într-un fel de Muzeu al satului. Unele căsuţe sunt locuite, altele sunt spaţii de vânzare a unor produse tradiţionale suedeze. Au şi un spaţiu pentru spectacole, totul din lemn. Impresionant, îngrijit, curat.* În Orebro am găsit un singur loc să pot schimba dolari în koroane suedeze (nu poţi cumpăra nimic cu euro sau dolari). Spaţiu mic, 4 ghişee, număr de ordine ca la doctor, sau la Vodafone la noi. Se mişcau teribil de încet persoanele de acolo. Pentru un schimb valutar am stat peste 30 de minute…Oamenii veneau să-şi plătească taxele. Unul, cu accent slav, depunea o sumă mare, iar duduia îl tot întreba de unde are banii. Brusc cetăţeanul nu mai înţelegea engleza…Indiscretă lumea în Suedia! Abia a treia zi am aflat că puteam plăti cu card VISA în lei. Se ocupau ei direct de convertire. Încă nu ştiu cât am cheltuit! * Pe jos am zărit multe pete negre, rotunde. Fiind curat le zăreai uşor. Erau urmele gumelor de mestecat aruncate.* N-am văzut fumători aproape deloc. În restaurant sigur nu. Niciun chiştoc pe jos!
Suedia hotel* Hotelul e unul modern. La mic dejun e un bufet suedez (nu degeaba vine numele de aici) în care poţi mânca de trei ori, dacă vrei. La 7,00, la 10,00 şi la 12,30. Astfel te rezolvi pentru toată ziua. Spaţiul e foarte mare, produsele sunt din belşug, de absolut toate genurile.Lactate, fructe, mezeluri, panificaţie de toate formele, cafele, ceaiuri de multe feluri (la Ludvika am numărat 30 de sortimente de ceai, aici aveau cam 15). Restaurantul a fost plin până la ora prânzului. Unii-şi făceau clătite, cu un aparat pus la dispoziţie. Mă rog, un fel de clătite, de-ale lor. Am mâncat şi eu acasă, făcute de Isabelle. Cu gem şi frişcă.*Televizorul avea 14 canale. Nu m-a bucurat. Andrei avea acasă de toate, peste 100 de canale, filme, seriale rare pentru noi…l-am invidiat puţin! Sigur, cu un dispozitiv separat.*  Am remarcat faptul că sâmbătă seara, lumea ieşea de la cinema la oră târzie, că taximetriştii nu păreau localnici, dar absolut niciunul. Nicio o faţă prietenoasă.* Dimineaţa, fiind pustiu, n-ai cum să nu remarci un grup mic, dar constant prezent (din câte am aflat), de alcoolici  cu pungile burduşite cu sticlele corespunzătoare. Băutura e foarte scumpă în Suedia, dar sunt unii care-s dependenţi…ca peste tot. Noroc că nu-s mulţi!* În Orebro bicicletele sunt şi mai numeroase decât la Stockholm.*Am admirat felul în care oamenii respectă regulile, faptul că n-auzi strigăte, vorbit tare pe stradă. Blocul alor mei, avea o parcare subterană relativ apropiată. * Pentru a duce gunoiul ieşeai din clădire intrai în alta, ieşeai şi era acolo o încăpere mare cu peste 20 de coşuri imense. Trebuia să sortezi tot gunoiul pe categorii. Apoi urcai cu liftul la etajul tău. Am văzut că bărbaţii fac această activitate.
Suedia magazin de viniluri*Într-un magazin mic, de lângă blocul în care am locuit două nopţi, am descoperit numeroase standuri cu viniluri de colecţie. Simpatica vânzătoare mi-a spus că oamenii cumpără, că-şi iau pick-up-uri destul de scumpe de pe internet. Era surprinsă că tocmai tinerii sunt cei care achiziţionează, dar că ea speră ca CD-urile să nu dispară pentru ea e fană! * N-am găsit ziare în altă limbă decât cea locală. Uşor frustrant pentru orice turist. La Aeroport erau vreo 5-6 revista în engleză (Mojo, Q, Rolling Stone ş.a. la 110-120 koroane suedeze).* Oamenii sunt amabili şi vorbitori de limbă engleză. Într-un magazin de muzică am avut o discuţie simpatică cu un tânăr vânzător care mi-a spus că el ascultă numai hip-hop şi rap iar  când a văzut că mai ştiu şi din acest teritoriu nişte nume, m-a întrebat de unde vin. A zis Wow!  Că la ei bunicii habar n-au de aşa ceva. S-a gândit că-s jurnalist pentru că aveam aparatul foto atârnat de gât. A recunoscut că nu se prea vând CD-uri de vreo doi-trei ani! *  Închei partea cu Orebro spunând că aici mi-am luat nepotul în braţe pentru prima oară, că e un scump cu ochi mari albaştri, că mi-a zâmbit şi că e un puiuţ liniştit chiar dacă mama lui se trezeşte de 4-5 ori pe noapte pentru a-l hrăni. * Un oraş plăcut şi liniştit în care se construieşte mult şi fără poluare.* Mai am un ultim episod. Ludvika, botezul şi viaţa la ţară!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here