Burning For… Bon Jovi (Piața Constituției, 21.07.2019)

1
632

București, duminică, 21 iulie. Ora 16.30. Îmi ard picioarele. Din când în când, controlez tălpile adidașilor. Mă aștept ca din moment în moment, cauciucul să se lipească de asfaltul încins și să mă trezesc mergând în picioarele goale. Am ajuns în Piața Constituției devreme pentru că organizatorul, D&D East Entertainment, a decis printr-o regulă sadică, nemiloasă, că jurnaliștii trebuie să își ridice acreditările până la ora 17.00. Odată intrat în perimetrul concertului, nu mai poți ieși. Sau dacă o faci, trebuie să îți cumperi din nou bilet.

În, probabil, cea mai călduroasă zi din acest an, am traversat Piața Constituției în lung și-n lat sperând că voi mai găsi un loc la umbră. Posibilitățile erau limitate: fie lângă gardul de beton al Palatului Parlamentului, fie în fața căsuțelor/tarabelor/rulotelor/corturilor de unde îți puteai cumpăra diverse, fie lângă acele garduri de protecție „imbrăcate” într-un material verde, fie pe umbra făcută de schela turnului construit pentru sunetiști. Toate erau ocupate. Oameni ascunși sub pălării mari, ochelari de soare, care respirau cu greu și încercau să își facă aer cu evantaiul sau cu câte un ventilator portabil. Din minut în minut, pielea mea devenea tot mai neagră, așa că la final, m-am putut lăuda și cu un bronz superb, nu doar cu o seară minunată petrecută în compania trupei Bon Jovi.

În 2011, concertul Bon Jovi a avut loc tot într-o zi caniculară. Atunci organizatorul (acelasi) a dat dovadă de empatie, bunătate, grijă față de semeni și a oferit oamenilor sticle cu apă. Ieri, nu numai că n-a mai repetat gestul mărinimos, dar a îngăduit ca la evenimentul propriu, jetoanele să coste 10 lei, astfel încât un pahar de apă (cât o sticlă la jumate) să coste un jeton. Nu exista posibilitatea să plătești cu cardul (nici măcar la cortul de merchandise), era musai să ai cash la tine. Unele produse se vindeau cu un jeton și jumătate. De la punctele de schimb puteai lua doar jetoane intregi. Dacă ramaneai cu o jumătate de jeton, nu puteai primi înapoi 5 lei. Ori cumpărai încă un jeton și îți luai ceva de 15 lei, ori pierdeai 5 lei.  În 7 ore petrecute în căldură sufocantă, mi-am permis să beau 3 pahare de apă. O fi bine, o fi rău, o fi normal/moral să storci omul de bani pe o asemenea vreme? Am văzut numeroase familii venite cu cei mici. Ca organizator, dacă nu ești în stare să asiguri un confort minim spectatorilor într-o zi cu temperaturi extreme, atunci e mai bine să te lași de meserie.

Gramofone și Firma au cântat în fața unui public apatic, toropit de căldură, lipit de asfalt. Personal, nu m-am putut concentra la ceea ce se petrecea pe scenă. N-a fost vina lor. Cele două trupe au dat tot ce au avut mai bun, au cântat cu ochii-n soare, s-au străduit să reziste și să ne bage în starea de concert. Meritau, la rândul lor mai mult respect din partea organizatorilor, meritau ore decente. Poate ar fi fost mai potrivit să înceapă la 18.30 și să cânte fiecare câte o jumătate de oră. În fine…

Bucuria reîntâlnirii cu Bon Jovi

Toate durerile (de cap, de spate, de picioare), dar și neplăcerile provocate de o posibilă insolație, au dispărut ca prin minune, la ora 20.25, când trupa Bon Jovi a pășit pe scenă. Este prima formație rock pe care am adorat-o. Atât copilăria cât și adolescența mea au fost marcate de această trupă. Menționez că dintotdeauna preferatul meu a fost Richie Sambora. Am suferit foarte mult când a ales să părăsească formația.

Mă bucur mult că am avut șansa să văd live trupa în noua formulă. Totul a fost absolut impresionant: de la producția showului (cele trei ecrane uriașe, imaginile proiectate în timpul cântecelor, decupajele cu imagini live de pe scenă și din public) până la trupa în sine, care a sunat beton. Chiar dacă chitaristul John Shanks (co-producător al albumelor Bon Jovi de la Have A Nice Day încoace) nu a cel mai charismatic tip și nu îi place să iasă prea mult în față, se simte imediat experiența și faptul că îi cunoaște foarte bine pe ceilalți băieți.

Ca personalitate, Phil X este la polul opus. Este genul de guitar-hero. Are scheme, are look, zâmbește, comunică, privește spre public, pe scurt: Phil X ne amintește, prin tot ceea ce face, de nebunia si de libertatea rockului.

Aseară, în Piața Constituției, trupa Bon Jovi a făcut ce știe mai bine: a oferit un show de zile mari, ne-a îndemnat să iubim, să ne exprimăm, să ne distrăm, să luptăm, să nu cedăm, să încercăm, să ne trăim viața.

Mi-a plăcut ideea de a vedea înainte de concert, imagini proiectate pe ecrane cu mesaje postate pe Twitter de fani (erau și din România) în timpul acestui turneu, fotografii ale unor fani norocoși care au ajuns lângă Jon Bon Jovi, dar și o reclamă la sosul de roșii produs de Fundația lui Jon Bon Jovi, Soul Kitchen. De asemenea, m-a încântat ideea de a proiecta pe ecrane și un fan test cu întrebări din cariera trupei (despre cei 3 membri de bază ai grupului). Cu mândrie spun că am răspuns corect la 70% din întrebări. Este un semn că trupa are o legătură strânsă cu fanii. De altfel, membri fan clubului au avut posibilitatea să intre primii în Piața Constituției și au avut loc rezervat în fața scenei, unde au avut și un mini-bar cu gustări și băutură. Erau acolo atât români, precum și germani, suedezi, bulgari, italieni.

M-am bucurat nespus de mult să ascult Lay Your Hands On Me, It’s My Life (care live are de două ori mai multă energie), Living On A Prayer, Keep The Faith și Born To Be My Baby. Sigur că m-aș fi bucurat să fie în playlist și Bed Of Roses, Always și cel puțin încă o piesă de pe albumul Have A Nice Day, care rămâne printre preferatele mele. Dar, una peste alta, n-aș schimba nimic.

Reacție la reacțiile din presă și din public

Trebuie să recunosc că de data aceasta, cronicile au apărut foarte repede. Încep să cred că au fost scrise înainte, cel mai probabil jurnaliștii fiind la aceeași masă (prea seamănă între ele). Singura problemă pe care au identificat-o oamenii a fost vocea lui Jon Bon Jovi. Sau mai exact, lipsa ei. Mulți jurnaliști s-au grăbit să spună că trupa a scurtat programul pentru că n-ar mai fi putut Jon să cânte. De ce s-a ajuns la această aberație? Pentru că organizatorul (cine altcineva??) a anunțat că Bon Jovi va cânta de la ora 20.30 până la ora 23.00. Show-ul s-a încheiat la 22.36. Așa că bravii jurnaliști au tras concluzia că a fost scurtat setlistul. Dacă ar fi făcut un efort minim să caute setlisturile din concertele anterioare, ar fi observat că peste tot au cântat între 20 și 22 de piese. Bucureștiul nu face excepție (găsiți mai jos setlistul precum și anii în care au fost lansate cântecele).

Am văzut și opinii despre faptul că sunetul a fost prost. Tot ce pot să spun eu este că din locul în care am stat (Diamond Circle și apoi Golden Circle) sunetul a fost decent. Poate că vocea lui Jon nu a fost la parametri normali, dar acest lucru se știa de ceva vreme, iar adevărați fani ai trupei nu își fac astfel de probleme.

 

Setlist București

This House Is Not for Sale (2016)
Raise Your Hands (1986)
You Give Love a Bad Name (1986)
Born to Be My Baby (1988)
Whole Lot of Leavin’ (2008)
Lost Highway (2007)
Runaway (1984)
We Weren’t Born to Follow (2009)
Have a Nice Day (2005)
Keep the Faith (1992)
Amen (2013)
Roller Coaster (2016)
It’s My Life (2000)
We Don’t Run (2015)
Wanted Dead or Alive (1986)
Lay Your Hands on Me (1989)
Captain Crash & the Beauty Queen From Mars (2000)
Bad Medicine (1988)

Encore:
Livin’ on a Prayer (1986)
I’d Die For You (1986)
Twist and Shout (The Top Notes cover) (1961)

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here