Despre Adevăr… prin vocea lui Johnny Cash

ianuarie 20, 2019

Am văzut recent un documentar, din 2018 „ReMastered: Tricky Dick and the man in black” (îl găsiți și pe Netflix). Pe scurt: În 1970, Președintele Richard Nixon l-a invitat pe Johnny Cash să susțină un concert la Casa Albă, sperând astfel să câștige de partea sa mai mulți alegători. Evident, socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, deoarece Johnny Cash a surprins pe toată lumea prin discurs și prin cântecele incluse în recital.

Veți (re)descoperi (sper!) un Johnny Cash fidel propriilor convingeri, veți vedea cât de importantă este muzica pentru societate, cât de important este un artist care nu ezistă să-și exprime opiniile. M-am întrebat adesea dacă muzica are cu adevărat puterea să schimbe oamenii, lumea… Urmărind acest documentar, încep să cred că da.

În acel concert, Johnny Cash a cântat și „What Is Truth”, o piesă pe care o tot fredonez în gând de când am văzut documentarul. Mi-au rămas în minte și vorbele lui Joanne Cash (sora lui Johnny) care a spus, la finalul filmului, că va cere radiourilor să difuzeze din nou acest cântec pentru că a redevenit actual.

În documentar se vorbește și despre scrisoarea de protest față de industria muzicală, publicată în 1964 în revista Billboard. Johnny era supărat pentru că radiourile nu difuzau piesa „The Ballad of Ira Hayes” (de pe albumul „Bitter Tears”).

Un fragment din scrisoare:

„Classify me, categorize me – STIFLE me, but it won’t work,” Cash wrote. „‘Ballad of Ira Hayes’ is strong medicine. So is Rochester – Harlem – Birmingham and Vietnam… As an American who is almost a half-breed Cherokee-Mohawk (and who knows what else?) – I had to fight back when I realized that so many stations are afraid of Ira Hayes. Just one question: WHY???”

Se poate discuta multă vreme despre acest subiect. Personal, simt lipsa unui artist autentic, a unui artist capabil să strângă în baza sa de fani oameni cu convingeri opuse. Un artist care să fie recunoscut de toate taberele. Din păcate, politica de marketing nu ne dă voie să mai avem așa ceva. Astăzi, tot ce ține de cariera unui artist este cosmetizat, împachetat, prefabricat, astfel încât să ne ia ochii. Într-o mare de fake-uri, te bucuri de orice fărâmă de autenticitate găsești….