Diana Dristor (5 mai 2008)

mai 5, 2008

Prima intalnire cu microfonul RadioVacantei Costinesti…
Bucuresti, inceput de iunie, 18-20 de grade afara, ploaie marunta si rece care nu se mai oprea de vre-o 3 zile, mijlocul sesiunii de vara…
BTT-ul imi propusese cu cateva zile in urma, daca eram interesata, sa colaborez la RVC pe durata vacantei de vara, dar cu conditia sa dau un fel de test cu Andrei Partos. Eram mai mult decat entuziasmata, nu-mi mai statea gandul la altceva… Andrei era insa deja la Costinesti, iar eu eram in plina sesiune asa ca, pentru a face un drum pana la mare si inapoi, trebuia sa-mi inventez o zi intreaga “de mers la biblioteca” ca sa nu se isterizeze parintii ca am altfel de preocupari, in loc sa ma ocup de invatat. Pe Andrei, pe o parte din colegii si sefii lui de la BTT, pe baietii de laDivertis, ca si pe Ioan Grosan, IT Morar si Ghighi Bejan, avusesem ocazia sa-i cunosc din “calitatea” de vestala la Serbarile Marii chiar in vara in care terminasem liceul. Cu Lilian Zamfiroiu (si cu Ralu Filip) colaborasem un an mai tarziu la Radio Tei, care apartinea atunci tot de BTT. Mi s-a spus insa ca doar Partos e in masura sa dea “ok-ul” final pentru colaborarea mea, prin urmare trebuia sa “dau o proba la Costinesti”. Nu-mi dau seama daca intr-adevar “proba” ar fi putut fi eliminatorie, inclin sa cred ca nu. Cred ca era mai mult de evaluare, daca nu as fi fost suficient de buna probabil ca as fi primit vre-un rol mai pe linie moarta, si mai putin la microfon. Oricum, la acel moment, aveam mari emotii, habar n-aveam ce proba ar fi urmat sau cat de relevanta era.
In dimineata in care m-am urcat in tren, in Bucuresti ploua mocnit si totul era cenusiu. Cand am coborat la Costinesti, era soare, caldut, iar muzica Radio Vacantei se auzea chiar de pe peron. M-am dus direct la RV, aveam doar 2 ore pana la trenul de intoarcere acasa. M-a primit, chiar de la usa, Andrei. M-a invitat in camaruta de regie tehnica si mi-a facut cunostinta cu cei doi Mihai. Tin minte ca MC, Mihai “mare”, m-a privit teribil de ironic cand m-a vazut, cred ca vedea in mine un soi de fita de Bucuresti. Probabil asa si aratam in incercarea mea de a parea sigura pe mine. N-am idee ce parere avea Andrei despre mine sau prezenta mea acolo, cert e ca s-a purtat cu mine absolut natural.
Totul s-a petrecut extrem de repede. La inceput m-a lasat cateva minute in regie sa observ interventiile lui la microfon, apoi mi-a dat jumatate din biletele de anunturi si mi-a zis sa intram sa le citim impreuna. Intre alte doua piese, fara biletele, a generat un soi de discutie libera cu mine (nu-mi aduc aminte absolut deloc care a fost tema dialogului, extrem de scurt de altfel). Pe urma am iesit din studio si m-a intrebat de la ce data voi veni in Costinesti. Totul a durat mai putin de 15 minute…
Am iesit ametita in soarele de afara, m-am dus direct sa-mi cumpar o sticla de bere, si m-am cocotat pe terasa de langa plaja (“marea neagra” parca se numea… uff, ce ramolita sunt!). Sunt destul de cetoase amintirile despre “proba” in sine, e insa ciudat de „vie” amintirea acelei jumatati de bere rece savurate pe terasa: soare, lume la plaja, obelisc, muzica radio vacantei… Nimic din astea nu semana cu realitatea pe care o oprisem in loc cateva ore mai devreme: Bucuresti, ploaie, sesiune, examenul de a doua zi…
Nu-mi mai amintesc nimic din drumul de intoarcere acasa (nici macar ca m-am salutat in tren cu un coleg de birou al mamei, ce ghinion, dupa cum aveam sa aflu a doua zi cand am avut un scandal de proportii cu parintii pentru ca i-am mintit cu “biblioteca”). Mi-au trebuit apoi cateva zile bune sa ma auto-conving ca n-a fost un vis…
Pe 20 iunie, imediat dupa sesiune, m-am mutat pentru aproape 3 luni la Costinesti. Mama n-a vorbit cu mine aproape 2 saptamani…
Imaginea este din 1990. Am vreo 30 de la acest eveniment, pentru ca imediat dupa Revolutie oamenii aveau chef de facut poze. E scena Teatrului de Vara din Costinesti unde am organizat un concert, la lumina zilei, pentru a strange fonduri care sa ajute trupa Iris. Baietii cantau in Neptun si acolo au ars in buna masura sculele lor. Ne-am gandit ,cu cateva trupe din Costinesti si de pe litoral, ca ar fi frumos un gest de solidaritate. E drept, ca cei de la Iris au uitat de tot si nu-l amintesc niciodata. Veti reusi sa identificati figuri din Compact, Krypton, Holograf, Roata, Formula 5 (trupa lui Mihai Pocorschi) s.a.m.d. Nu s-au strans prea multi bani, dar gestul a fost minunat si rapid uitat de beneficiari!
Este una dintre cele peste 40 de fotografii primite de la diversi spectatori prezenti in 1990 la Teatrul de Vara din Costinesti. A fost vara in care prin grija conoducerii comuniste, am fost nevoit sa renunt la Radio Vacanta pe la mijlocul sezonului si am ramas cu Radioul. Iris canta in Neptun, la Marea Neagra. Intr-o zi au venit baietii suparati ca le-au ars sculele. Impreuna cu trupele din statiune cu toti cei pe care i-am gasit (inca exista Societatea Metronom, primul sindicat al oamenilor din pop-rock) am decis sa facem un concert pentru a strange bani ca sa-i ajutam pe Irisi sa se refaca. Am obtinut cu greu Teatrul , dar pe timp de zi, asa ca am avut concert cu Rosu si Negru (cu Liviu Tudan), Compact (cu Leo Iorga si Adrian Ordean), Roata, Mircea Vintila, Formula 5 (cu Mihai Pocorschi in frunte), Divertis (cu Gyuri in prim plan), Cargo, Krypton si fireste Iris. Eu am prezentat intregul program, a fost absolut special.Gala rock in plina zi n-am prea avut. Publicul a fost entuziastextrem de dispus sa ajute. Nu mai stiu ce pret am pus la bilete, dar poate-si aduce cineva aminte si ne comunica. Apoi ne-am dus la restaurant si le-am dat baietilor suma intr-un cosulet impletit(nu prea mare care se adunase). Nici nu conteaza, pentru ca gestul breslei a fost unul unic. Regret ca Cristi &Co au uitat de acest moment, dar fotografiile stau marturie pentru acea zi de exceptie. Nimeni n-a cerut vreun ban. Sculele, sonorizarea, toate s-au pus la bataie gratuit, fiecare si-a rezolvat transportul pe cont propriu, unii veneau din alte statiuni, altii de la Bucuresti. Sedintele de organizare le-am tinut pe terasa discotecii Vox Maris, unde activam atunci. Nicusor Nastase ne-a ajutat si el. Concertul a fost anuntat si la Radio Vacanta Costinesti.