Am stat de vorbă cu Doru Stănculescu pe 15 mai 2008:
„Am ajuns pentru prima data in Costinesti in 1956. Aveam 6 ani, m-au dus parintii mei si acolo am vazut prima data marea. Dupa care, an de an numai acolo am mers. Imagineaza-ti ca in 1958 ne asteptau satenii in gara sa ne ofere gazda pentru ca atunci nu exista hotel, nu exista nimic. In ’58, targuiala se purta intre 5 si 7 lei- camera pe noapte. Tata, de exemplu, care era redactor sef la editura UCFS avea salariu de vreo mie de lei. Pe atunci, Costinestiul era un sat de agricultori, pe langa care se aciuasera niste lipoveni, oameni care traiau din cultura graului, a porumbului, a vitei de vie.
In 1956, nu aveai multe optiuni pentru distractie, exista o baraca cu un teren mic de volei, care tinea de editura medicala la care mama mea era corector. De fapt, asa am ajuns prima data acolo, prin sindicat.
Cand m-am facut mai mare am mers si cu cortul. Incet-incet a aparut prima chestie civilizata: RINGUL, asta se intampla prin 1962. Acolo canta si trupa Amicii din Timisoara. Apoi au aparut si cateva corturi, asa zisa tabara studenteasca, dar, atentie, inca nu fusese declarat “statiunea tineretului”. Imi amintesc ca la un moment dat, a fost o problema. ONT-ul vroia sa ia Costinestiul pentru ca era statiune si toate statiunile erau sub „palaria” ONT-ului.
Tocmai din cauza asta se pastrau corturile initiale ale taberei, pentru ca asa puteau spune ca este o tabara studenteasca, de aceea trebuie sa ramana la BTT. Toate statiunile de pe Litoral tineau de ONT, asta era singura pe care nu pusesera mana. De asta erau si alte preturi, era totul mai ieftin, asa ca pentru studenti. Acum este una dintre cele mai scumpe statiuni. Mi se cam strange inima cand merg acum acolo, si asta din cauza abuzului de urban. Sa va mai spun ceva. Mi se pare ca a devenit o statiune ca oricare alta acum, este la fel de aglomerata precum celelalte. Pe vremea lui Nicusor Ceausescu, dar si dupa el (adica pana in 1989), nu se intra cu masina in statiune, se mergea doar pe jos, acolo intrau doar masinile de aprovizionare.
In nordul statiunii exista o braserie pe care ajunseseram sa o numim “biroul nostru”, acolo stateam tot timpul. Daca veneam de la Costinesti si n-aveam dungi albe pe burta, dupa modul in care am stat la masa cu burta incretita, insemna ca n-am fost acolo! Acela era cel mai scump bronz: “bronzul de braserie”!
Imi aduc aminte ca atunci cand ne-am facut mai mari si mai golani, intr-o zi, pe la sfarsitul anilor ’70, am inceput sa facem socoteli sa aflam de cand nu mai intraseram in mare. Nu stiu care a zis: dom’le eu n-am mai intrat in mare de 2 ani sau de 3 ani. Asta in conditiile in care noi stateam acolo vara de vara, din mai pana in septembrie! De ce nu apucam sa intram in mare? Pentru ca stateam la braserie, mai jucam o tabla, mai un monopoly, rummy, carti, mai beam o bere, o vodka, mai mancam ceva… Efectiv ca la birou stateam acolo.
Asa ca uitam sa intram in mare, sau pur si simplu nu ne mai venea! Ei bine, discutia asta s-a amplificat. Unul dintre noi spunea ca nu intrase de 5 ani in mare! A doua zi de dimineata (a se citi pe la ora 11.00), l-am intalnit pe celebrul Iulica Serafim (un satean care fusese seful salvamarilor), a murit Dumnezeu sa-l odihneasca, care ne-a spus ca Bobita (Bogdan Movileanu care a fost operator-sef la Televiziune) intrase in mare in dimineata aceea. Cand am auzit ce-a facut… ne-am zis: asta a intrat sa spurce marea!
Am luat decizia alaturi de gasca de prieteni sa-l taxam pentru aceasta “indrazneala”. Sanctiunea pe care i-am dat-o a fost sa-l ignoram complet, sa ne prefacem ca nu exista! Obiceiul era cand veneai “la birou” si vroiai sa te asezi la o masa, ori te asezai singur, ori daca te asezai la masa cu altcineva puneai pe masa atatea sticle de bere cate personae erau acolo, sau o sticla de vin. Asta era “intrarea”. Vine Bobita, se aseaza la o masa, pune 4 sticle de bere pe masa, saluta… Nimeni nu se atinge de berile lui, aia isi vedeau de tablele lor si l-au ignorat complet.
Cand a vazut ca nu este bagat in seama, a luat berile si s-a dus la alta masa. Acolo aceiasi poveste! Nimeni nu dadea vreun semn ca l-ar auzi, ca l-ar vedea! Asta necajit, il intreaba pe Iulica ce s-a intamplat, de ce nu vorbeste nimeni cu el. Si Iulica ii spune ca noi aflaseram ca a intrat in mare! Moment in care, Bobita se urca pe masa si spune: “Domnilor, este adevarat, astazi la 10.20 am intrat in mare. Dar va jur ca am intrat doar ca sa imi fac nevoile, n-am degenerat in scalda!”
Au fost si momente mai putin amuzante. De exemplu, prin ‘81 cantam la fosta Dacia, apoi s-a numit Vraja Marii, unde era patron vestitul Gigi Kent, si dupa vreo 2 saptamani, patronul imi spune ca trebuie sa intrerupem colaborarea pentru ca asa i s-a dat ordin de la conducerea Taberei de studenti. Statiunea era de acum a tineretului si tinea de ministrul tineretului care pe vremea aceea era Nicu Ceausescu, dar nu el daduse ordinal ci adjunctul lui. De fapt, despre ce era vorba…
Intr-o zi am trecut pe la Eforie Nord unde era cazat Cenaclul Flacara, fostii mei colegi, pe atunci eu eram in relatii mai reci cu Adrian Paunescu. M-am dus sa ma vad cu Mircea Vintila, cu Motu Pittis … Era si Irisul acolo, si alti prieteni. Intamplarea a facut sa-l gasesc pe Mircea cam “impartasit” si suparat, chiar vroia sa plece la Bucuresti. M-am gandit ca daca va pleca la Bucuresti totul va pica pe mine, se va spune ca din cauza mea i s-a pus pata sa plece. Asa ca l-am luat in masina si l-am dus la Constanta, in Mamaia unde stiam ca are Cenaclul spectacol si l-am lasat pe mana lui Vali Sterian.
L-am rugat sa aiba grija de el, sa-i dea cafele multe si sa-l trimita seara la Cenaclu. Dupa un timp (pentru ca nu mi s-a spus imediat!) aflu ca Mircea s-a urcat pe scena, a inceput sa cante o piesa, s-a incurcat la versuri, s-a suparat, s-a ridicat de pe scaun si a plecat din spectacol. Au fost intrebati ceilalti ce s-a intamplat, aia n-au spus nimic, pana cand Ducu Bertzi a zis ca a fost Doru si ca au baut amandoi (dar a spus asta ca sa nu pice pe el pentru ca Ducu era coleg de camera cu Mircea).
In perioada aceea eu nu beam pentru ca aveam otita si luam antibiotice, asa ca nici nu puteam fi suspectat in toata povestea asta. Asadar, in urma acestei povesti, Gigi Kent mi-a spus ca trebuie sa intrerupem contractul de colaborare deocamdata. In aceiasi seara apare la “birou” seful postului de militie din Costinesti, domnul Gargaianu, care imi spune ca a primit ordin sa ma urce in tren si sa ma trimita acasa. Pe Gargaianu il stiam din copilarie, asa ca n-am plecat nicaieri, n-am mai cantat o perioada dar am ramas in statiune. Mai tarziu am aflat de la cineva din conducerea Taberei studentesti, ca Adrian Paunescu a vorbit cu Nicu Ceausescu si Nicu i-a spus adjunctului lui ca eu m-am dus sa-i stric Cenaclul, sa subminez activitatea Cenaclului si chestii de genul asta.
In perioada in care a fost Nicusor se deschisesera foarte mult orizonturile culturale. Se organizau o gramada de festivaluri, era cinematograf, muzica, teatru, jocuri de tabara… Atunci s-au inventat Serbarile Marii, cam in perioada aceea a aparut si grupul Divertis. Initial au fost folositi cei din Brigada ASE-ului, condusa de Fiti Ariesanu. Ei au fost primii care au organizat acele Serbari, dupa care le-au preluat Divertisii, le-a fost predate stafeta.
In perioada Serbarilor erau o gramada de jocuri: se faceau de exemplu, concursuri de table (nu conta cel care castiga de cele mai multe ori ci, acela care rezista mai mult, se juca si cate 3 zile in continuu), sau se infigeau niste pari langa Obelisc si castiga cel care rezista acolo cel mai mult, primea mancare, apa, facea pauza la 2 ore daca nu ma insel (au stat unii si cate 4 zile). Nu o faceau pentru bani ci pentru glorie!
Exista o carte a recordurilor, eu sunt trecut acolo, aveam cea mai mare mustata din Costinesti: 27 de cm dintr-un capat in celalalt! In Costinesti “domneau” folkul si rock-ul, cantaretii de muzica usoara nu prea veneau acolo. Nicu Ceausescu daduse ordin sa nu intre oameni in Costinesti cu varsta peste 30 de ani. Sigur ca puteai sa stai in sat, la gazda, n-aveai decat! Dar, in general era tineret si de asta era si frumos. Erai chiar socat cand ieseai din Costinesti si te duceai in alta statiune de pe litoral unde vedeai toti burtosii…
In Costinesti nu vedeai asa ceva! Acolo exista si Radio Vacanta, care era postul local. De fapt nu era un post de radio, era o statie de emisie, de difuzare, se auzea doar pe plaja si in statiune prin difuzoare. Cei care au inceput au fost oamenii din redactia de tineret a radioului, si daca nu ma insel erau Florin Helmis si Marius Grozea, dupa care a preluat Andrei Partos, iar mai tarziu… nu prea mai stiu cine s-a ocupat. Sa nu uitam si de discoteca Vox Maris, unde Andrei Partos iar a fost ani de zile “capul capilor”.
Am cantat de nu stiu cate ori in Vox, invitat fiind de Andrei. In afara de discotecile Vox si Ring, mai erau cateva locuri de distractie: Vraja Marii, Teatrul de Vara, Terasa Tineretului, “La Copertina”, asa cum ii spuneam noi, practic acolo s-a lansat Compactul si apoi au cantat ani de zile in acel loc. Tot acolo au mai cantat Semnal M, si inainte de ei au fost Phoenix. Iris care au cantat intr-un timp la hotelul Forum, dupa aceea au venit cei de la Holograf (care au cantat la Forum pana prin ’89, daca nu ma insel).
Despre Epava, ce sa va spun? Eram acolo cand a esuat! M-am trezit dimineata si am vazut-o, era in 1968, eu eram cu cortul cu niste prieteni. Pe vremea aia corturile erau pe coasta unde sunt casutele, acolo era atunci porumb. Si dimineata, cand am iesit din cort am vazut vasul esuat (fusese furtuna noaptea!). Deja era puzderie de oameni in jurul epavei, pe saltele, pe barci pneumatice, se urcasera pe ea sa ia tot ce se gasea. Am inotat si eu pana acolo dar n-am luat nimic. Intr-o perioada a existat idea de a o folosi cumva, poate ca daca n-ar fi fost regimul comunist, s-ar fi facut un Casino pe ea (cu o punte suspendata pe care sa poti ajunge acolo). Dar, cum nici n-a fost intretinuta, acum nu mai poate fi folosita”.
- Sanremo, un festival socialist? - februarie 18, 2025
- Klaus Iohannis a demisionat! (10.02.2025) - februarie 10, 2025
- Judecătorii C.C.R. vor bani de medicamente / Provocarea „paracetamol” pe TikTok - februarie 10, 2025