Efectul Flynn în România, concluziile celui mai mare studiu cu privire la inteligența românilor. Dragoș Iliescu: Nivelul din 1989 a fost cel mai mare pe care România l-a avut în IQ, după care a urmat o prăbușire. Noi suntem astăzi, educațional, ca după Război

Articol preluat de pe site-ul EduPedu

0
869
Performanțele cognitive ale românilor sunt astăzi la nivelul pe care îl aveam după Al Doilea Război Mondial. Concluzia aparține celui mai amplu studiu cu privire la evoluția scorurilor de inteligență din România. Cercetarea – realizată pe 12.000 de români, născuți de-a lungul a 80 de ani – și publicată recent relevă o creștere în medie a performanței IQ, care ne plasează între “ultimele țări europene care continuă să arate Efect Flynn pozitiv”. Dar privit în detaliu, studiul ne indică faptul că “nivelul din ’88-’89 a fost cel mai mare pe care România l-a avut în IQ”, a explicat pentru Edupedu.ro unul dintre autori, psihologul Dragoș Iliescu.
  • Spre comparație, Estonia are un efect pozitiv – deci un scor al inteligenței în creștere față de generațiile trecute -, însă “toate țările nordice arată efect negativ”.
  • În vreme ce statele occidentale s-au oprit din creștere, Japonia are cel mai mare Efect Flynn, cu un avans de 7.7 puncte pe deceniu (față de 3.4 în România și 1.65 în Estonia).
  • În România, “cea mai mare creștere [a nivelului IQ] am avut-o din 1967 până în 1977, o creștere imensă. (…) Prima generație după Revoluție a înregistrat o prăbușire la nivelul la care eram la Al Doilea Război Mondial. Și de atunci avem o recuperare foarte lentă, din 1995 încoace”.
  • Ce este Efectul Flynn (EF)? Un indicator al evoluției scorului de inteligență, care a împrumutat numele cercetătorului neozeelandez care a constatat secolul trecut avansul performanței cognitive în 25 de state, ca urmare a scorurilor obţinute la testele de inteligenţă (IQ)

Studiul despre Efectul Flynn în România – Schimbările generaționale și în timp ale performanței cognitive în România – îi are ca autori pe Dragoș Iliescu – profesor în Departamentul de Psihologie al Universității din București și pe George Gunnesch-Luca – de la School of Business, Economics and Society, Friedrich-Alexander University Erlangen-Nürnberg, Germania.

Expert în psihometrie (măsurare educațională) și colaborator OCDE la o parte dintre testările standardizate, Dragoș Iliescu a explicat într-un interviu pentru Edupedu.ro ce anume are impact asupra IQ-ului și influențează scorurile de inteligență, care au fost marile momente de creștere/scădere a nivelului de inteligență și dacă închiderea școlilor și izolarea impuse de pandemia COVID-19 pot influența scorurile de inteligență. Studiul a fost publicat recent în revista Intelligence și descrie evoluția scorurilor de inteligență în România, din perioada războaielor și până în 2018.

Rep: Cum ați derulat cercetarea și care este semnificația rezultatelor, în contextul scorurilor înregistrate la nivel internațional?

Dragoș Iliescu: Datele pe care le-am folosit noi sunt culese din teste aplicate în ultimii 16 ani, pe 12.000 de români. Oamenii testați au fost născuți de-a lungul a 80 de ani. Pe datele acestor ultimi 80 de ani, media creșterii nivelului de IQ în România este de 3.4 puncte pe deceniu. Media internațională e de 3 puncte pe deceniu.

Eu cred că suntem una dintre ultimele țări europene care continuă să arate Efect Flynn pozitiv.

Estonia are un efect pozitiv, dar cam la jumătate față de noi, toate țările nordice arată efect negativ. Există date astfel încât să ne putem compara cu în jur de 25 de alte state din lume. Nu avem de exemplu date pentru China, dar avem pentru Japonia – care are cel mai mare efect, la 7.7 Efect Flynn puncte pe deceniu.

De unde vine creșterea înregistrată de România? Ea vine în special din variabilele socio-culturale. Generațiile diferite trec prin experiențe diferite, trebuie să se adapteze unor conjuncturi diferite și lucrurile prin care trec acele generații dictează creșterea asta.

Noi am descompus cei 80 de ani de-a lungul cărora se întinde studiul în 7 generații:

  • I. Prima generație studiată, Post-Război, cuprinde anii 1928 – 1945; cel mai bătrân om cuprins în acest studiu a fost născut în 1928.
  • II. Apoi avem Generațiile Boomer-ilor, descompuse în 2 generații: Generația ‘early boomers’, care cuprinde românii născuți între anii 1946 și 1954
  • III. Generația ‘late boomers’, a celor născuți între ’55-’67
  • IV. Generația ”decrețeilor”, între ’67-’77
  • V. Perioada târziu comunistă între ’78-’89
  • VI. Generația revoluției 1990-1995
  • VII. Generația democrată: 1995-contemporaneitate

Teoria spune că o generație durează cam 10 ani, iar membrii unei generații sunt confruntați împreună cu diverse presiuni de mediu și dezvoltă din acest motiv răspunsuri similare.

Dacă te uiți la aceste 7 generații, ai scădere, creștere, creștere, creștere, creștere, scădere, creștere. Cea mai mare creștere am avut-o din 1967 până în 1977, o creștere imensă.

Guvernele totalitare, prin natura lor, reușesc să recruteze și să mobilizeze resursele mult mai eficient decât guvernele democrate, iar când comuniștii au zis să meargă educația la sat, atunci 4 generații întregi de profesori au mers fost trimiși la țară. Nu au cum să rămână fără repercusiuni astfel de măsuri luate în bloc și am avut un avans imens, pentru că după Al Doilea Război Mondial comuniștii au preluat totuși o țară cu un analfabetism uriaș – și aici mă refer la analfabetism pur, nu analfabetismul funcțional despre care vorbim astăzi. Perioada aceea s-a simțit și avansul imens în IQ-ul României tot de-acolo a venit, pe o pantă ascendentă care a continuat până la Revoluție.

Puteți citi articolul în întregime aici: https://www-edupedu-ro.cdn.ampproject.org/v/s/www.edupedu.ro/efectul-flynn-in-romania-concluziile-celui-mai-mare-studiu-cu-privire-la-inteligenta-romanilor-dragos-iliescu-nivelul-din-1989-a-fost-cel-mai-mare-pe-care-romania-l-a-avut-in-iq-dupa-care-a-urmat/amp/?amp_js_v=0.1

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here