Festivalul National de Folk ”Om Bun” sau cum sa iti bati joc de public

0
50

Am găsit un articol interesant scris de Liana Rucsanda pe blogul ei, despre Festivalul „Om Bun”.
E bine să știți că noi am aflat că va avea loc acest festival cu vreo două săptămâni în urmă. Am intrat pe site-urile de bilete și l-am găsit acolo, am preluat informația și… atât. N-am primit niciun comunicat de presă! Niciodată! E o mare „artă” să te ocupi de cel mai important festival de folk, dar să fii zero la capitolul comunicare! Să anunți concursul cu doar 5 zile înainte de festival, este o altă mare gafă! Din punctul acesta de vedere a ajuns mai rău decât Festivalul „Mamaia”. Mai jos puteți citi ce a scris Liana! Așteptăm comentarii!
 
Nu știu dacă interesează sau nu pe cineva, am ceva de zis și voi spune. ”Om Bun”. Un festival cu nume și renume. Un festival foarte așteptat în anii precedenți. Un festival pe care l-am iubit. Un festival cu folkiști dragi și iubiți, dar și cu o șansă de lansare pentru concurenți.  Nu mai este nimic din ce a fost. Festivalul  ”Om Bun” pierde spectatori și concurenți în fiecare an. Pierde spectatori din cauza unei proaste organizări, dar voi detalia mai jos, și pierde concurenți pentru că aceștia nu prea mai au încredere în ce se întâmplă pe scena de la ”Om Bun”, au sau nu dreptate concurenții?!
Festivalul de Muzica Folk ”Om Bun” se desfășoară de azi și până pe 18 decembrie la Teatrul Nottara. Anul acesta nu voi merge în nicio seară.  Am ales să duc un protest tăcut. Nu pot să merg atunci când am impresia că pur și simplu cineva își bate joc de mine. Biletul la ”Om Bun” de anul acesta costă 80 de lei pe seară, respectiv 100 lei. Sunt trei seri. 240 sau 300 lei pentru participarea activă la acest festival. Personal mi se pare o incredibilă bătaie de joc față de publicul spectator , de iubitorul genului folk. Știu foarte bine că orice eveniment, spectacol este susținut de bilet. Când mă duc să cumpăr un bilet la un spectacol, îl respect pe artist în primul rând. Pentru mine ar fi perfect ca ideea asta de invitație să dispară. Așa putem susține arta, prin bilet. Ce se întâmplă anul asta la festival mi se pare o groaznică bătaie de joc. Dragi organizatori îmi puteți spune, vă rog, la ce v-ați gândit în momentul în care ați ales să vă bateți joc de festival  și de publicul lui?!
Aș putea ghici și cum ați gândit. Punem biletul  80 și 100 lei pe seara. Cumpară  70 de oameni bilet, cu toate că nu cred că s-au vândut atâtea. Asta înseamnă cât la sută din totalitatea locurilor din sală? Restul sălii ori o umplem cu invitații, ori rămâne goală. Și cu invitațiile este cu dus, întors pentru că nici măcar nu vin. Iar o jumătate de sală goală, așa cum a fost anul trecut, credeți că artiștilor le este bine să vină să cânte la jumătate de sală? Credeți că se simt bine? Cum o fi pentru ei știind că sunt mulți alții care îi iubesc, dar nu și-au putut permite să plătească acest bilet să vină să îi vadă și să-i asculte?  Stimabililor, credeți că este corect să pui un preț atât de nesimțit în luna decembrie? Mi s-ar fi părut preț nesimțit și dacă ar fi fost în primăvară, cu atât mai mult că se desfășoară în luna decembrie. Dacă vă imaginați că vă puteți îmbogăți din folk, să știți că nu o să se întâmple asta, genul acesta muzical pe care îl iubesc cu toată ființa mea și îl plâng cu tot sufletul meu, nu mai este demult aducător de bani. Ca să faci bani de pe urma folkului, trebuie să investești… și nu vorbesc de parte materială. Organizarea aceasta cu 50 de bilete vândute și în rest  o sală aproape goală nu poate fi decât o organizare zgârcită, perfidă,  arghirofilă!
 
Articolul în întregime poate fi citit pe Blogul Lianei!
 
Am mai găsit o opinie scrisă tot de o persoană care iubeşte muzica folk, Oana Monica Nae:
 
Tradiția este aceea care dă unitate unui popor, unei comunități, chiar și unei familii. Obieciurile comune, intrate în firescul fiecăruia dintre membrii care alcătuiesc un ansamblu, îi fac pe aceștia parte a întregului. Îi fac să rezoneze la aceleași lucruri, să facă front comun, atunci când cineva intervine din exterior, încercând să dea peste cap cutumele împământenite ani de-a rândul în respectivul grup.
Timpurile moderne au transformat oarecum tradițiile în brand-uri. Și cu toții știm că este nevoie de ani și ani pentru ca, pe postamentul oricăreia dintre entități, să fie trecută titulatura de ”brand”. Ei bine, deși în materie de folk lucrurile par oarecum desuete și rămase cumva în nostalgiile adolescenței, există și în acest caz brand-uri. Puține, dar există. Unul dintre acestea este mult disputatul festival ”Om Bun”.
Deși ar trebui să nu avem niciun fel de reticență, la auzul unei astfel de titulaturi, în a onora cu tot aplombul o manifestare cu iz cultural, există oameni contrariați, care au ales să spună ”nu” participării la acest festival. E lesne de înțeles că un asemenea efect a fost, cu siguranță, precedat de multe cauze.
Dacă aș fi avut veleități muzicale, probabil că aș fi fost ”manipulată” de un fel de frustrare, în cazul în care nu m-aș fi regăsit pe afișul unui astfel de festival.
Dacă m-aș fi ocupat de organizare, se prea poate să fi invocat toate argumentele de ordin financiar care mi-ar fi trecut prin minte, ca o scuză pentru prețurile exagerat de mari ale biletelor sau pentru lipsa unor sponsori cu credibilitate.
Dacă aș fi fost concurent, probabil că mi-aș fi pus un semn de întrebare cu privire la viitorul meu muzical, uitându-mă la sala goală în fața căreia trebuie să cânt.
Dacă aș fi făcut parte din juriu, poate aș fi stat pe gânduri, întrebându-mă dacă nu cumva am greșit festivalul pe ai cărui concurenți trebuie să-i evaluez.
Puteţi citi continuarea aici!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here